Data de 24 februarie 2022 a devenit un moment de cotitură în întreaga Europă, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, care a declanșat temeri în rândul țărilor ex-sovietice, cărora le este frică că ar putea fi următoarele. Așa se face că, încă de anul trecut, Republica Moldova aplica pentru a deveni membră a Uniunii Europene, același pas fiind făcut și de Ucraina. La un an de la acest moment, Ursula von der Leyen face un anunț care ar însemna că se schimbă harta Europei. În ceea ce privește anunțul Uniunii Europene în privința Ucrainei îl va face, cu siguranță, furios pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin declanșa operațiunile speciale în Ucraina, așa cum le-a numit liderul rus, dar, în fapt, totul a fost și este considerat o invazie a unei țări suverane. Efectele acesor operațiuni a fost coagularea în jurul statului ucrainean a tuturor forțelor NATO și a înalților oficiali ai celor 27 de state membre UE.
La nici o lună de la invazie, Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar anunțul a fost făcut după ce Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru un demers similar al Kievului. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, declara că țara a semnat ”o cerere de aderare la Uniunea Europeană”.
”Vrem să trăim în pace, prosperitate, să facem parte din lumea liberă. În timp ce unele decizii necesită timp, altele trebuie luate rapid și decisiv, și profitând de oportunitățile care vin odată cu o lume în schimbare.”, spunea Maia Sandu la 3 martie 2022.
VEzi și: Serghei Lavrov amenință Moldova. Ce acuzații le face vecinilor noștri: ‘E extorcare’
Maia Sandu, prim-ministrul și președintele Parlamentului au semnat documentul în timpul unui briefing în capitala Chișinău, unde politicienii pro-ruși și pro-UE și-au disputat controlul de când Moldova și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991, iar cererea avea să fie trimisă la Bruxelles.
La cinci luni de la invazie, Ucraina și Republica Moldova au primit amândouă statutul de candidate la UE, iar anunțul era făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel.
”Ziua de astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE”, declara Charles Michel, calificând decizia Consiliului European drept un ”moment istoric”.
Ucraina și-a depus candidatura la câteva zile după invazia rusă din februarie, iar procesul s-a desfășurat cu o viteză record, iar Volodimir Zelenski declara atunci că ”este un moment unic și istoric în relațiile UA[Ucraina]-UE… Viitorul Ucrainei este în cadrul UE.”
Statutul de candidat a fost primul pas oficial către aderarea la UE, dar aderarea, a declarat în aceste zile Ursula von der Leyen, ar putea dura până la patru ani, cel puțin, și nu există nicio garanție de succes.
Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde, președintele Comisiei Europene salută progresele Ucrainei pe calea aderării la UE, dar nu oferă un calendar precis. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 21 iunie la Londra, a declarat la conferința internațională dedicată reconstrucției Ucrainei, organizată sub conducerea Marii Britanii, că ”Trimitem un mesaj politic puternic că suntem alături de Ucraina pe termen lung.”
Cu o zi înainte, CE ceruse celor 27 de state membre să pună la dispoziție 50 de miliarde de euro, fiind vorba de 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, pentru a ajuta Ucraina pe o perioadă de patru ani, până în 2027.
Conferința extraordinară a fost organizată pentru a reuni investitori privați și lideri politici, inclusiv miniștri din aproximativ 40 de țări, pentru a discuta despre un viitor în care țara investește în tranziția digitală și în energie curată.
”A fost oare ruptă de realitate? Dar este, de asemenea, foarte concret. Ne-am angajat la un buget de sprijin dincolo de 2023. Propun ca statele membre să aloce 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, chiar dacă războiul continuă.”, a declarat von der Leyen, într-un interviu acordat la cinci ziare europene, printre care Le Monde.
Ursula von der Leyen a mai declarat că statele membre trebuie încă să se pronunțe asupra celor 50 de miliarde de euro propuse de Comisie, iar cei mai cumpătați dintre ei se așteaptă să își exprime unele reticențe.
În cadrul aceleiași conferințe, Ursula von der Leyen a mai precizat că, odată cu aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, este posibil să se schimbe harta Europei, iar noua configurație ar putea genera și mai multă tensiune la Kremlin, iar Vladimir Putin ar putea avea reacții și mai furioase în raport cu cele două state.
După acceptarea Finlandei în rândurile NATO, reacția lui Vladimir Putin a fost una fără precedent, ceea ce a creat puțină panică în micuțul stat proaspăt intrat în Alianța Nord-Atlantică. Aceleași declarații dure le-a avut liderul de la Kremlin și în privința Suediei, un alt posibil candidat la Alianță.
Dar, cel puțin în cazul Ucrainei, atât cu privire la adererarea la NATO, cât și intrarea statului ucrainean în UE, Putin este cât se poate de decis și hotărât ca acest lucru să nu se întâmple, liderul semnalând că această dorință a fost unul dintre motivele pentru care și-a dirijat forțele să invadeze Ucraina anul trecut.
La summitul de la Bruxelles din 2021, liderii NATO au declarat că Ucraina va deveni în cele din urmă membră a alianței militare, reiterând o decizie din 2008. Extinderea spre est a NATO a iritat Rusia, iar în 2021, acesta a înaintat Statelor Unite și aliaților săi proiecte de pacte de securitate care ar refuza aderarea la NATO Ucrainei și altor țări ex-sovietice.
În discursul său prin care a anunțat că forțele Rusiei vor invada Ucraina, Putin a spus: ”Continuarea extinderii infrastructurii NATO și începerea dezvoltării militare pe teritoriile Ucrainei sunt inacceptabile pentru noi.”, iar acest aspect ar putea să se răsfrângă și asupra deciziei UE de a primi în rândurile sale statul ucrainean.
În octombrie 2022, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alexander Venediktov, a fost citat de agențiile de știri ruse, spunând că aderarea Ucrainei la NATO și UE ”ar însemna o escaladare garantată spre un al treilea război mondial”.