Mircea Geoană a anunțat că NATO nu intenționează să aducă întăriri pe teritoriul Suediei și Finlandei, după ce acestea vor deveni membre ale Alianței. Secretarul general adjunct al NATO a explicat motivele pentru care cele două țări nu au nevoie de ajutor, acest lucru coincizând cu doleanțele transmise de liderul rus, în momentul în care a aflat de posibila aderare a acestora.
Mircea Geoană a transmis recent, prin intermediul unei discuții telefonice cu AFP, că Suedia și Finlanda nu vor primi intăriri militare din partea NATO, deoarece ele dispun de toate forțele necesare pentru a se apăra singure.
„Nu avem în vedere o prezenţă suplimentară în aceste două ţări, ele au forţe naţionale redutabile. Dispun de capacitatea de a se apăra. Noi nu intenţionăm în prezent să avem baze NATO în aceste două ţări, pentru că sunt ţări mature militar şi foarte avansate strategic”, a afirmat responsabilul NATO pentru AFP.
Afirmația sa a fost făcută pentru a preîntâmpina o posibilă răzbunare a lui Vladimir Putin, care a anunțat că va răspunde pe măsură unei astfel de amenințări, dacă NATO va aduce pe teritoriul acestor țări întăriri militare care să pună în pericol țara sa.
”Dacă Finlanda şi Suedia o vor, atunci să adere. E treaba lor”, însă, ”în cazul unei desfăşurări de contingente militare şi infrastructuri militare acolo, vom fi obligaţi să răspundem în mod simetric şi să creăm aceleai ameninţări”, a transmis liderul rus, săptămâna trecută.
NATO a demarat, ieri, procesul de integrare a Suediei şi Finlandei, care va trebui să fie acceptat de parlamentele celor 30 de state membre.
„Avem speranţa că procesul va fi încheiat rapid. Nu puţine state au demarat deja procedura, cred că ratificarea va urma acelaşi parcurs” ”, a declarat Mircea Geoană, care a evitat să facă declarații mai clare despre o posibilă dată de finalizare.
Mircea Geoană a oferit informații referitoare la războiul din Ucraina și la modul în care Occidentul se preocupă de această problemă. Acesta a dat asigurări cu privire la „grupul de contact pentru apărarea Ucrainei”, care este însărcinat să examineze necesarul în echipamente, „funcţionează foarte bine”, cu mențiunea provocărilor de rigoare „există, desigur, problema stocurilor în ţările aliate”, a afirmat el.
Acesta a explicat că anumite state europene au capacități limitate privind industria armelor, atunci când vine vorba de un efort susținut pe termen lung, având în vedere faptul că războiul se va extinde, cel mai probabil, și la anul.
„Sperăm că industria va putea avea capacitatea de a furniza echipamentele necesare, este un subiect de preocupare activă, de concertare, de soluţii creative. Există un efort de creştere a capacităţii şi a creativităţii din partea furnizorilor şi aceasta merge foarte bine până acum”, a adăugat responabilul NATO.