În urmă cu 30 de ani, când comunismul s-a prăbușit, firmele occidentale s-au îmbrâncit pentru a intra primele pe ușă în Rusia. Sosirea unor mărci precum Coca-Cola și McDonald’s a simbolizat începutul unei noi ere. Urmate îndeaproape de comercianți cu amănuntul, mineri, avocați și consilieri. Iar rușii au devenit consumatori avizi de blugi Levi și de produse de lux. Dar astăzi, investitorii străini se retrag în masă din Rusia, dar Kremlinul încearcă să îi forțeze să rămână.
SUA, UE și alte superputeri occidentale au reacționat la invazia în curs a Rusiei în Ucraina cu o vigoare istorică, scoțând țara din sistemul financiar internațional printr-o serie de sancțiuni care, prin amploarea lor, sunt comparabile doar cu asediul financiar al Japoniei din 1941, impus de SUA.
În încercarea de a opri exodul companiilor străine, Rusia a răspuns prin introducerea unei serii de controale de capital asupra investitorilor, tactici extreme care amintesc de o junte militară de stânga, după cum a descris pentru Investment Monitor Maximilian Hess, cercetător la Institutul de Cercetare în domeniul Politicii Externe.
„Aceste contramăsuri încetinesc hemoragia, dar nu fac nimic pentru a o împiedica să fie o rană terminală. Investițiile străine directe [ISD] în Rusia sunt moarte ca un cui”, spune Maximilian Hess.
Sancțiunile financiare impuse sugrumă economia rusă printr-un atac coordonat care vizează, în primul rând, sectorul bancar al țării. Măsurile punitive au urmărit să taie guvernului rus accesul la rezervele de aproximativ 600 de miliarde de dolari deținute de banca centrală.
Au fost interzise toate tranzacțiile cu aceasta și cu alții. De asemenea, au retras accesul Rusiei la dolarul american și au interzis accesul anumitor instituții rusești la Swift.
SWIFT este principalul sistem de mesagerie utilizat de bănci pentru efectuarea de tranzacții. Aceste acțiuni au un impact asupra a aproximativ 400 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei în Occident, înghețându-le, de fapt, Rezultatul a fost o presiune foarte acută asupra sistemului financiar rusesc.
Acum cetățenii și întreprinderile fac curse bancare de teama că restricțiile de retragere vor intra în curând în vigoare. Reducerea capacității Rusiei de a-și folosi rezervele valutare pentru a-și susține instituțiile financiare va fi sufocantă, adaugă el.
Cu economia Rusiei proscrisă, companiile străine își semnalează intenția de a abandona țara în masă. Acest lucru, în multe cazuri, este mai ușor de spus decât de făcut.
„Sancțiunile impuse Rusiei [fac din această țară] o insulă, aproape complet izolată”, a declarat Eric Honz, director regional adjunct pentru Europa și Asia în cadrul Centrului pentru Întreprinderi Private Internaționale, un institut de bază al National Endowment for Democracy al guvernului american.
Una dintre primele dezinvestiții majore a venit din partea BP, când și-a anunțat intenția de a-și vinde participația de aproape 20% din compania petrolieră rusă de stat Rosneft, acumulând pierderi de aproximativ 25 de miliarde de dolari.
Shell și compania energetică de stat norvegiană Equinor au urmat exemplul, anunțând ieșirea din societățile lor mixte din Rusia. Între timp, ExxonMobil a anunțat că va întrerupe proiectul său enorm Sakhalin-1, iar compania franceză TotalEnergies a declarat că nu va mai investi în noi proiecte în Rusia.
Sectorul extractiv al țării este de departe principala destinație pentru investitorii străini în Rusia. Cu peste 116 miliarde de dolari în investiții străine directe acumulate, potrivit cifrelor băncii centrale ruse, este zona cu cel mai mare profit.
Cu toate acestea, companiile energetice nu sunt nici pe departe singurele care ies din Rusia. Pe lista lungă a altora se află nume grele precum Canada Goose, Harley-Davidson, General Motors, Volvo și Daimler Truck.
Sectorul manufacturier din Rusia este a doua cea mai mare destinație pentru investitorii străini. Valoarea acestei piețe este de 103,8 miliarde de dolari în stocurile de investiții străine directe.
Fiecare sector este afectat în mod diferit, expunând anumite companii și țări mai mult decât altele. De exemplu, dintre companiile străine care operează în sectorul infrastructurii și pe piața construcțiilor din Rusia, companiile germane și americane, precum Siemens și, respectiv, Honeywell, sunt cele mai expuse la impactul sancțiunilor, având în vedere prezența lor substanțială pe piață, potrivit Fitch Solutions.
Citește și: „Vladimir Putin se află într-o situaţie de ‘zugzwang’”. 6 scenarii posibile în războiul Rusia-Ucraina
Zilele acestea, la Kremlin , au avut loc întâlniri între reprezentanții marilor companii străine din piață și oficiali ministeriali. În urma acestor ședințe, i s-au adus la cunoștință prim-viceprim-ministrul Rusiei Andrei Belousov intențiile de retragere din Rusia.
La finalul întrevederilor, oficialul rus a anunțat că s-au stabilit, cel puțin 3 scenarii, în cazul în care se va recurge la aceste demersuri.
„Astăzi pot apărea întreprinderi ai căror acționari decid să părăsească piața rusă. În acest sens, există trei opțiuni. Prima este ca compania să continue să își desfășoare activitatea în Rusia și să-și respecte obligațiile de muncă față de angajați”, a declarat Belousov.
A doua opțiune, este transferarea participațiilor acționarilor străini către partenerii ruși cu posibilitatea ulterioară de a reveni pe piața din Rusia, iar a treia este faliment deliberat de facto. În această variantă, vom interveni prin procedura accelerată a falimentului.
Prioritatea absolută pentru noi este păstrarea locurilor de muncă și bunăstarea socială a cetățenilor noștri. Astfel, antreprenorii conștiincioși vor putea asigura funcționarea eficientă a afacerii”, spune Andrei Belousov, conform agenției TASS.
Dezinvestirea dintr-o țară este rareori un proces rapid, chiar și în cele mai bune momente, adică atunci când nu este vorba de război sau de sancțiuni. Astfel, pentru companiile multinaționale aflate deja în Rusia, o ieșire rapidă este acum aproape imposibilă.
La 1 martie, Kremlinul a anunțat că pregătește un decret prezidențial care va limita temporar capacitatea investitorilor străini de a vinde active rusești. Detaliile privind modul în care va realiza acest lucru rămân neclare deocamdată.
Decizia de a tăia accesul anumitor bănci rusești la SWIFT a stârnit îngrijorarea că această măsură va îngreuna procesul de dezinvestire a companiilor străine.
Situația a fost exacerbată de faptul că s-a luat decizia la Kremlin de a închide Bursa de Valori din Moscova. Bursa a fost închisă timp de câteva zile în încercarea de a limita daunele financiare. Piața bursieră a țării s-a prăbușit cu până la 50% pe 24 februarie.