Evenimentele dramatice, începute la Timișoara, și ceea ce a urmat la București, au rămas până astăzi un mister, dar și un eșec. Un eșec al autorităților venite după 1990 în a elucida modul în care acestea s-au desfășurat, iar un mister pentru românii de rând care și-au dorit să afle realitatea. În acest scop avea să fie inventat Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), de la a cărei conducere Petre Roman a fost eliberat din funcţia de director.
În acest an, în luna decembrie, se vor împlini 34 de ani de la evenimentele dramatice ale iernii lui 1989. Începute în Timișoara, pe 16 decembrie, și ulterior declanșate și la București și în alte orașe, evenimentele aveau să fie denumite „Revoluția din Decembrie 89”, iar datele de atunci vorbeau de câteva mii de români morți, alții răniți și mulți dispăruți.
Deși grupul care prelua conducerea în acele zile părea a fi salvatorul națiunii, în frunte cu Ion Iliescu, realitatea se pare că a fost cu totul alta. Au apărut în următorii ani mai multe mărturii, unele a unor exponenți direct implicați, care spuneau o cu totul altă istorie a acelor zile și, implicit, a derulării evenimentelor. Procuratura militară și cea civilă a instrumentat multe din dosarele „Revoluției din Decembrie 1989”, dar majoritatea, și acum, au rămas fără un răspuns concludent.
Din păcate, evenimentele din acel decembrie rămân și astăzi un secret, secretul Revoluției din Decembrie 1989, care nici până azi nu a fost rezolvat.
Vezi și: Secretul din decembrie 1989. Ce s-a întâmplat la execuția lui Nicolae Ceaușescu
Dar a apărut speranța odată cu instituirea unui organism menit să aducă la lumină adevăratele desfășurări ale acelor zile, astfel că în 2004 era înființat prin Legea 556/2004 „cu scopul de a cerceta istoria revoluției române din 1989”, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD).
Dar, ca o ironie, consiliul de conducere al acestui organism era format din majoritatea celor care apăreau în seara zilei de 22 decembrie în balconul fostului guvern, fiind nume importante, precum, Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu, toți în frunte cu Ion Iliescu, ales în același an, 2004, în unanimitate ca președintele IRRD, și director al instituției, fostul revoluționar și deputat FSN Claudiu Iordache.
Tot prin aceeași lege, conform informațiilor vremii, membrii consiliului de conducere erau numiți pe viață, nu cu mandate din patru în patru ani, dar la această oră fostul președinte Ion Iliescu nu mai deține funcția de președinte, acesta dându-și demisia, numai directorul fiind schimbat, în persoana lui Petre Roman, fost membru CFSN și prim-ministru al României.
Un fapt extrem de interesat, este că IRRD avea finanțare asigurată de statul român, iar în perioada 2005 – 2014, sumele ridicânduse la aproximativ 128 de miliarde de lei, în funcție de bugetele alocate de la bugetul de stat. Deși a avut parte de aceste sume colosale, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD) nu a adus în toți acești 19 ani nicio dovadă reală asupra evenimentelor de atunci și niciun vinovat pentru crimele ulterioare adus în fața justiției.
Vezi și: Ce făcea Patriarhul Daniel pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Secretul CV-ului său din anii `90
Printre vocile care au criticat în termeni duri lipsa de transparență a demersurilor acestei instituții se numără și Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în anul 1985, acesta fiind numit din octombrie 2021 director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD):
„În ultimii ani, am studiat Revoluţia Română şi am citit articolele redactate de IRRD. Mă interesa identitatea teroriştilor, cine a tras în noi după 22, aici era cheia. IRRD făcuse studii bogate, au avut multe publicaţii – Caietele Revoluţiei, revistă trimestrială, Clio, o revistă care se dorea ştiinţifică şi academică, după standarde internaţionale de indexare, deşi n-a fost niciodată indexată –, s-au făcut eforturi de cercetare.
Dar din toate studiile IRRD a lipsit un lucru: deşi ajungeau la concluzia că au existat trăgători care au tras asupra populaţiei, după 22 decembrie 1989 – erau numiţi „terorişti“ în diverse studii –, care au ucis oameni, care au produs cele peste 800 de victime de după 22 decembrie, de patru ori mai multe victime decît înainte de 22 decembrie, situaţia a rămas în ceaţă.
Trăgătorii nu au fost identificaţi. Moneda curentă pe piaţa istoriei Revoluţiei, în toţi aceşti ani, era cea susţinută de Securitate şi de urmaşii Securităţii.”, declara, pentru Observatorul Cultural, Andrei Ursu.
Dar, după numirea acestuia, vine lovitura de grație dată lui Petre Roman, care prin decizia luată de Consiliul IRRD și transmisă către Senatul României care a aprobat demersul, de a fi eliberat din funcția de director al institutului.
Mutarea anunțat de IRRD vine ca urmare a lipsei de rezultate și transparență, spun surse din interior, iar după votul din Senat, politicieni de marcă și-au expus părerea referitor la această demitere, printre care și preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu:
„Nu ştiu de ce îşi fac aceste schimbări. Din punctul meu de vedere, Institutul Revoluţiei rămâne un eşec al ultimilor ani din România. Am şi semnat la un moment dat un proiect de lege, a trecut de Senat, de desfiinţare a acestui proiect. E la Cameră undeva.
Din nefericire, acest institut a produs doar ceaţă sau mai multă ceaţă de-a lungul timpului, în loc să lămurească lucrurile. Dânşii au făcut, conform legilor de organizare, modificările pe care le-au considerat necesare. Pe noi doar ne informează, ne-au informat de nişte schimbări, uitând să ataşeze CV-urile celor pe care i-au propus în funcţie.
Secretariatul General va depune diligenţă să le ceară şi sper că săptămâna viitoare vom avea aceste CV-uri, dar repet, noi nu avem niciun fel de competenţă să le cerem nişte schimbări, să facă alte schimbări, însă nu pot să nu remarc public că acolo se reglează conturi, în loc să se limpezească istoria Revoluţiei.”, a spus Gorghiu, citată de Agerpres.