A murit Răzvan Theodorescu. Istoricul şi politicianul român avea 83 de ani. A fost un istoric de artă și politician, membru titular al Academiei Române și vicepreședinte al acesteia. A cochetat cu politica din anul 2000 până în 2004, obținând un mandat de Senator din partea PSD.
Este doliu în cultura din România după ce a murit Răzvan Theodorescu. Cunoscutul istoric şi politicianul român avea 83 de ani.
„A mai pierdut cultura românească încă o valoare. Dumnezeu să-l odihnească pe Răzvan Theodorescu! Am lucrat cu el la Ministerul Culturii, mi-a fost profesor… Eleganță, umor, erudiție… Drum bun spre Lumină, domnule profesor!”, a scris conf. univ. dr. Paula Stanciu Popoiu.
Academicianul Răzvan Theodorescu, istoric al culturii şi istoric de artă, era născut la 22 mai 1939, în Capitală.
Răzvan Theodorescu a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, între anii 1955-1963, cursurile fiind întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării sale pe motive politice.
În acea perioadă a lucrat ca muncitor necalificat, potrivit lucrării „Nemuritorii. Academicieni români” (Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, 1995).
Răzvan Theodorescu a dezvăluit cum a fost salvat Ion Iliescu după exmatricularea din Facultatea de Istorie, pentru anti-marxism. Studentul Răzvan Theodorescu a fost trimis la munca de jos, însă risca în același timp să înfunde și închisoarea.
„După multă vreme, cel care a condus ședința mea de exmatriculare, care era un activist, a mărturisit unor persoane că dosarul meu a ajuns la conducătorul Organizației de Studenți Comuniști. Un anume Ion Iliescu. Asta nu s-a întâmplat numai cu dosarul meu. S-a întâmplat cu dosarul mai multor studenți din Universitate. Și asupra tuturor, tânărul comunist, Ion Iliescu, a avut opinia pe care a avut-o și care ne-a salvat de pușcărie. Spun acest lucru ca să se înțeleagă odată pentru totdeauna de ce până la adânci bătrâneți am rămas recunoscător tânărului comunist din 1959”, povestea Răzvan Theodorescu în podcastul Avangarda.
După, Răzvan Theodorescu a obţinut o bursă de specialitate în Franţa, în anul 1968, devenind Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti, în anul 1972, cu teza „Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV”.
Regretatul istoric și-a început cariera ştiinţifică în anul 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, cînd a fost cercetător ştiinţific, până în anul 1987 şi director adjunct ştiinţific, între anii 1972-1977, potrivit volumului „Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).
De asemenea, între anii 1990-1992, a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992 şi 2000, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. În plus, Răzvan Theodorescu a fost și preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, între anii 1993-1995.
Răzvan Theodorescu a fost și membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, începând cu din 2004, membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România, precum și membru în Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Nu în ultimul rând, Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană, precum și aproximativ 600 de articole în reviste din România, dar și din străinătate.
-Mănăstirea Dragomirna (1965)
-Mănăstirea Bistrița (1966)
-Biserica Stavropoleos (1967)
-Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
-Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
-Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
-Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
-Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
-Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) – 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
-Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
-Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994)
Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
-Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
-Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999).