Cine poate să-l înlocuiască pe Vladimir Putin în fruntea Rusiei. Top 3 nume posibile pentru Kremlin

Deși Vladimir Putin a fost ales pentru prima dată președinte al Rusiei în anul 2000, în prezent își exercită mandatul „zero”, conform legii care a anulat cele trei președinții anterioare și pe cea actuală. Legislația, care îi permite să candideze pentru două mandate de șase ani în 2024 și 2030, a fost sponsorizată în mod simbolic de deputatul Valentina Tereșkova, prima femeie care a zburat în spațiu în 1963. „Oameni simpli m-au rugat pur și simplu să prezint proiectul de lege”, a spus ea, iar Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus dominată de loialiștii lui Putin, l-a adoptat în martie 2020. Cu toate astea, se pune întrebarea cine ar  putea să-l înlocuiască pe Vladimir Putin la conducerea Rusiei. Deja sunt vehiculate câteva nume, apropiați ai liderului de la Kremlin.

Autocratul Vladimir Putin și visul unei Rusii mari

Pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina pare din ce în ce mai dezastruos, se speculează că pasul greșit al președintelui Vladimir Putin s-ar putea dovedi a fi căderea sa. Un grup de experți au prezis că frustrarea față de costurile războiului și sancțiunile economice zdrobitoare ar putea duce la prăbușirea regimului său.

„Atacul lui Vladimir Putin asupra Ucrainei va duce la căderea lui și a prietenilor săi. Dacă istoria este un ghid, excesele și calculele sale greșite, slăbiciunile sale ca strateg și defectele din caracterul său îl vor distruge.”, spun analiștii.

Dar ce evenimente l-ar putea detrona de fapt pe Putin de la conducerea Rusiei? Și cât de probabile ar putea fi acestea în viitorul apropiat?

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cele mai bune cercetări privind modul în care cad autoritarii indică două scenarii posibile. Primul scenariu ar fi o lovitură de stat militară, iar al doilea o revoltă populară.

În timpul Războiului Rece, loviturile de stat au fost modalitatea cea mai frecventă prin care dictatorii au fost forțați să părăsească puterea. Doar daă ne aduem aminte de răsturnarea argentinianului Juan Perón în 1955.

Dar, începând cu anii 1990, a avut loc o schimbare în modul în care autoritarii sunt înlăturați. Loviturile de stat sunt în declin, în timp ce revoltele populare, cum ar fi revoltele Primăverii Arabe și „revoluțiile de culoare” din fosta Uniune Sovietică, sunt în creștere.

În ciuda tuturor speculațiilor privind pierderea puterii de către Putin, niciuna dintre aceste eventualități nu pare a fi foarte probabilă în Rusia. Nici măcar după invazia inițială dezastruoasă din Ucraina

Acest lucru se datorează, în mare parte, faptului că Vladimir Putin a făcut o treabă la fel de bună de pregătire pentru ele cum ar putea face orice dictator.

Putin a arestat sau a ucis disidenți de frunte

În ultimele două decenii, liderul rus și aliații săi au structurat aproape fiecare element central al statului rus cu gândul de a limita amenințările la adresa regimului. Putin a arestat sau a ucis disidenți de frunte, a insuflat frica în rândul publicului larg și a făcut ca clasa conducătoare a țării să depindă de bunăvoința sa pentru a-și continua prosperitatea.

Capacitatea sa de a intensifica rapid represiunea în timpul crizei actuale ca răspuns la protestele împotriva războiului, folosind tactici care variază de la arestări în masă la proteste la închiderea mass-media de opoziție și la tăierea platformelor de socializare, este o demonstrație a punctelor forte ale regimului.

„Putin s-a pregătit de mult timp pentru această eventualitate și a întreprins o mulțime de acțiuni concertate pentru a se asigura că nu este vulnerabil.”, spune Adam Casey, cercetător postdoctoral la Universitatea din Michigan, care studiază istoria loviturilor de stat în Rusia și în fostul bloc comunist.

Ucrainenii și simpatizanții lor occidentali nu pot miza pe căderea lui Vladimir Putin. Dar dacă războiul se va dovedi chiar mai dezastruos pentru președintele Rusiei decât pare deja, istoria spune că există căi prin care chiar și cei mai înrădăcinați autocrați își pot pierde controlul asupra puterii.

Vladimir Putin și „putinismul”

Șansele unei schimbări de regim în Rusia

Poate fi dificil să vorbim despre evenimente cu probabilitate redusă, cum ar fi prăbușirea regimului Putin. Războiul a pus noi presiuni asupra regimului, atât la nivelul elitelor, cât și la nivelul publicului de masă, dar rămâne faptul că Rusia lui Putin este o autocrație extrem de eficientă, cu garduri de protecție puternice împotriva loviturilor de stat și a revoluțiilor.

Mediul informațional este atât de strict controlat, atât din cauza cenzurii rusești, cât și a războiului, încât este dificil să se discearnă fapte de bază, cum ar fi numărul real al morților ruși în război.

Nu se știe cu adevărat cum se simt membrii cheie ai instituțiilor de securitate rusești în legătură cu războiul sau dacă oamenii care încearcă să organizeze proteste în masă sunt suficient de talentați pentru a evita represiunea agresivă.

Iar efectele viitoare apropiate ale politicilor cheie sunt la fel de neclare. Sancțiunile impuse Rusiei au avut un efect devastator asupra economiei rusești. Ceea ce nu se știe este pe cine va învinovăți publicul rus pentru imixtiunea lor.

Primul ar puta fi chiar Putin pentru lansarea războiului, sau America și aliații săi pentru impunerea sancțiunilor. Putin și-a construit legitimitatea în jurul ideii de a restabili stabilitatea, prosperitatea și poziția globală a Rusiei. Amenințându-le pe toate trei, războiul din Ucraina se anunță a fi cel mai mare test al regimului său de până acum.

Citește și: Volodimir Zelenski îl face knockout pe Vladimir Putin. Ce au ajuns să facă trupele rusești pe câmpul de luptă: „Nu şi-au putut imagina un astfel de coşmar”

Cine ar putea veni în locul lui Vladimir Putin la Kremlin?

Modificările constituționale anunțate de Vladimir Putin în ianuarie 2020 au ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri, dar ele sugerează că va trebui să aleagă pe cineva care să-l înlocuiască atunci când mandatul său la președinție se va încheia în 2024.

Revizuirea propusă, care își croiește acum drum prin parlamentul loial Kremlinului, îi va interzice lui Putin să rămână la putere după 2024 și va închide portița care i-a permis să revină la președinție după o scurtă perioadă de timp ca prim-ministru între 2008 și 2012.

Dar a fost, de asemenea, conceput pentru a se asigura că, în timp ce Putin poate pleca într-o zi, putinismul va rămâne. În cele ce urmează propunem o listă cu posibili înlocuitori ai actualului lider de la Kremlin.

Mihail Mișuștin

Numirea lui Mihail Mișuștin, de 53 de ani, în funcția de prim-ministru în ianuarie 2020 a luat Rusia prin surprindere și l-a catapultat în discuția despre succesor, chiar dacă poziția sa de plecare este una slabă. Mișuștin este cunoscut pentru digitalizarea sistemului fiscal.

Premierul face parte din consiliile de administrație ale echipei de hochei CSKA Moscova și ale federației naționale de hochei. El a ajuns să-l cunoască personal pe Putin în timp ce juca alături de acesta în Liga de hochei a oficialilor și oamenilor de afaceri de top.

Serghei Sobîanin

Guvernul numit de Putin include patru viceprim-miniștri văzuți ca oameni ai lui Mișuștin, în ceea ce pare a fi un vot de încredere din partea președintelui.

Ceea ce a atras atenția analiștilor este faptul că ceilalți cinci sunt legați de primarul Moscovei, Serghei Sobîanin, de 61 de ani este, de asemenea, un candidat pentru rolul de succesor al lui Putin, conform celor de la Politico.

Fostul guvernator al provinciei Tiumen a fost mult timp considerat unul dintre cei mai influenți oameni din țară. Deși, din punct de vedere tehnic, este doar un primar, el este considerat un politician de talie națională și a fost șeful administrației lui Putin din 2005 până în 2008, după care l-a urmat  în guvern, devenind viceprim-ministru.

Serghei Șoigu

Singura figură politică aproape la fel de populară ca Putin este ministrul apărării, în vârstă de 64 de ani, pe care rușii îl consideră cel mai mare lider militar al țării după generalul Georgy Zhukov din al Doilea Război Mondial.

Serghei Șoigu s-a ridicat de la începuturi umile ca inginer constructor în îndepărtata regiune Tuva și a devenit funcționar al Partidului Comunist și șef adjunct al comitetului național de construcții.

După prăbușirea URSS, el a avut un rol principal în menținerea regiunilor rebele pe orbita Moscovei în timpul mai multor conflicte din Caucaz.

O posibilă bătălie pentru succesiune. Vladimir Putin își joacă ultima carte

Pe măsură ce bătălia pentru succesiune ar putea crește, Putin își va ține probabil cărțile aproape de piept. Dacă vreun favorit devine evident prea devreme, ar putea provoca lupte interne între nenumăratele clanuri ale puterii.

Unii au speculat chiar că ar putea demisiona chiar înainte de 2024, astfel încât să ia prin surprindere clasa politică. Pentru rușii obișnuiți, însă, nu se așteaptă ca rezultatul cursei să însemne prea mult.

Toți cei aflați în cursă sunt siguri că vor păstra o puternică influență asupra politicii și economiei. Ppractic niciun liberal sau critic al Kremlinului nu a mai rămas la guvernare.

Modificările constituționale vor stipula că orice președinte trebuie să fi trăit în Rusia timp de 25 de ani și nu poate fi titularul unui pașaport străin sau al unui permis de ședere.

Acest lucru îl exclude pe liderul opoziției Alexei Navalnîi, care a studiat la Yale în 2010. Rămâne, totuși, să vedem care va fi înlocuitorul de drept al lui Vladimir Putin și dacă va continua aceeași politică, sau va schimba macazul.