Modul în care este impozitată munca în România este una aflată într-un dezechilibru, iar analiștii din piața muncii spun că ar fi necesară o modificare, dar, conform premierului, lucrurile sunt mai complicate de atât. În același timp, Marcel Ciolacu a explicat recent ce se întâmplă cu scăderea taxelor pentru salariile mici din România.
Atât la nivel european, mondial și local, susținătorii reducerilor de taxe susțin că reducerea impozitelor îmbunătățește economia prin stimularea cheltuielilor. Cei care se opun reducerilor spun că acestea îi ajută doar pe cei bogați și reduc serviciile guvernamentale pe care se bazează persoanele cu venituri mai mici.
Citește și: Locul din România unde profesorii ajung la școală doar cu mașina de pâine
”Indiferent de opinie, reducerile de impozite reduc veniturile guvernamentale și duc la deficite bugetare sau la creșterea datoriei publice”, conform specialiștilor, iar impozitul pe venitul persoanelor fizice se percepe pentru salarii, dobânzi, dividende și câștiguri de capital, iar ratele de impozitare a veniturilor obișnuite sunt marginale în funcție de venit.
Impozitele pe muncă, care finanțează prestațiile de securitate socială și dn sistemul medical, reprezintă a doua cea mai mare sursă de venituri naționale. Impozitul pe ocuparea forței de muncă este un procentaj fix perceput asupra salariilor și salariilor și este plătit în mod egal atât de angajator, cât și de angajat.
Înr-un moment în care deficitul bugetar a fost peste media acceptată de CE, Marcel Ciolacu introducea noi măsuri fiscale, în teorie menite să regleze acest aspect al bugetului, precum și majorări de taxe. Cu toate astea, deși analiștii au tras semnale de alarmă, efectele se pare că nu sunt cele scontate la inițierea acestor noi măsuri.
Află și: Cine primeşte pachete cu alimente de la stat şi în 2024. Anunţ oficial de la Guvern
În același context, au apărut și disensiuni în coaliția PSD-PNL pe marginea proaspetelor promisiuni făcute de Marcel Ciolacu cu privire la majorarea pensiilor în 2024, în două tranșe, ianuarie și septembrie, pe baza noii legi a pensiilor care se află deja în cele două camere din Parlament.
Baza acestor majorări stă în bugetul centralizat pentru anul viitor, și cum premisele nu sunt deloc optimiste, nici majorările nu ar avea șanse, și nici micșorarea taxelor pentru salariile mici din România, deși liderul PSD promitea introducerea impozitării progresive.
Deși se spera la o micșorare a acestor taxe, Marcel Ciolacu a explicat ce se întâmplă cu scăderea taxelor pentru salariile mici din România, într-o conferință de presă de la Buzău:
”Nu se poate de la 1 ianuarie şi am anunţat acest lucru. Am zis că este primul lucru pe care îl avem în vedere, după ce vedem execuţiile până la sfârşitul anului şi execuţia, în primul rând, pe primul trimestru al anului 2024.
Vom veni, avem în vedere în coaliţie şi am discutat acest lucru în coaliţie, că impozitarea muncii, după cum bine ştiţi şi dumneavoastră, este cea mai mare. Este în oglindă cu impozitarea capitalului. Ca să înţelegem, peste tot în lume se impozitează capitalul.”
Află despre: Țara care tocmai a mărit salariul minim la peste 700 de euro
În comparație cu celelalte state membre UE; făcând referire la salariul minim pe economie, precum și la gradul de impozitare, paradoxal, Marcel Ciolacu recunoaște că ”avem cea mai mare impozitare pe muncă şi cea mai mică pe capital”, declarând în aceeași conferință de presă că este nevoie de un echilibru, lipsa acestuia generând crize sociale:
”Noi avem cea mai mare impozitare pe muncă şi cea mai mică pe capital şi trebuie găsit echilibrul, pentru că dacă nu găsim echilibru, vom crea crize sociale.
Aşa se ajunge la crizele sociale, acumularea de o parte a marilor averi şi sărăcirea în partea cealaltă, şi discuţia interminabilă de ce mărim pensiile.
Pentru că sunt cele mai mici, pentru că acei oameni nu mai pot trăi cu o pensie de 1.500 lei şi acei oameni, sunt bunicii şi părinţii noştri, sunt cei care au construit această ţară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Luând în calcul cele declarate, este mai mult decât evident că anul 2024, deși sunt multe promisiuni fiscale, ar putea aduce o înghețare a majorărilor, precum și o limitare a procentelor de creștere salarială, și de menținere, sau chiar ridicare a procentelor de impozitare și taxare, toate pentru a acoperi golul din buget, care ar putea fi unul considerabil.
Vezi și: Domeniul în care se găsesc cele mai multe job-uri în România. Salariile sunt considerabile
Rămâne de văzut care va fi bugetul pentru 2024 și care vor fi, în cele din urmă, prioritățile actualului guvern condus de Marcel Ciolacu.