Madeleine K. Albright a fost copilul unor refugiați cehi care au fugit de invadatorii naziști și de opresorii comuniști și care a ajuns apoi în Statele Unite. Aici, Madeleine Albright a prosperat ca diplomat și a fost prima femeie care a ocupat funcția de secretar de stat. Fostul secretar de stat a murit miercuri la Washington, la vârsta de 84 de ani.
Primul secretar de stat american femeie, Madeleine Albright a fost o figură centrală în administrația președintelui Bill Clinton. Odată cu accederea în staff-ul păreședintelui, a ocupat mai întâi funcția de ambasador al SUA la Națiunile Unite.
Asta se întâmpla înainte de a deveni cel mai important diplomat al națiunii în cel de-al doilea mandat al președintelui Clinton. Ea a susținut extinderea NATO.
Diplomatul a făcut presiuni pentru ca alianța să intervină în Balcani pentru a opri genocidul și epurarea etnică. Madeleine Albright a încercat să reducă răspândirea armelor nucleare și a susținut drepturile omului și democrația în întreaga lume.
Într-un articol de opinie din New York Times scris luna trecută, Albright a susținut că liderul rus Vladimir Putin ar face o greșeală istorică dacă ar invada Ucraina, conform CNN.
„În loc să deschidă calea Rusiei spre măreție, invadarea Ucrainei ar asigura infamia domnului Putin. Astfel ar duce la izolarea țrii sale diplomatic.
Rusia ar deveni paralizată economic și vulnerabilă din punct de vedere strategic în fața unei alianțe occidentale mai puternice și mai unite”, a scris Albright în New York Times.
În toată perioada în care a activat în funcția de Secretar de Stat, Madeleine Albright a fost o figură a politicii externe americane în deceniul dintre sfârșitul Războiului Rece și războiul împotriva terorismului declanșat de atacurile de la 11 septembrie 2001. Era o eră dramatică, anunțată de președintele George H.W. Bush drept o „nouă ordine mondială”.
Statele Unite, în special în Irak și în Balcani, au creat coaliții internaționale și au intervenit ocazional în mod militar pentru a înlătura regimurile autocratice. În toată această ecuație, Madeleine Albright s-a autointitulat o „idealistă pragmatică”.
A susținut puternic politica externă a administrației Clinton. Diplomatul s-a inspirat din experiența sa de viață în cariera politică. Fusese un copil crescut într-o familie care a fugit de naziști și comuniști în Europa de la mijlocul secolului al XX-lea. Această experiență traumatică i-a modelat viziunea asupra lumii.
Poate că cele mai notabile au fost eforturile sale de a pune capăt violențelor din Balcani. Determinarea de care dispunea Madeleine Albright a ajutat-o pentru a-l convinge pe Bill Clinton să intervină în Kosovo. Situația din în 1999 necesita intervenția NATO pentru a preveni genocidul împotriva etnicilor musulmani de către fostul lider sârb Slobodan Miloșevic.
Dezmembrarea Iugoslaviei comuniste a generat o vărsare de sânge sălbatică nemaiîntâlnită pe continent de la cel de-al Doilea Război Mondial. Termenul de „epurare etnică” a devenit sinonim cu Bosnia. Aici, forțele sârbe loiale lui Miloșevic au încercat să creeze un stat separat, forțând populația civilă nesârbă să plece.
Administrația Clinton nu a intervenit până la masacrul de la Srebrenica din 1995. La acel moment sârbii au ucis 8.000 de bărbați și băieți musulmani. Efectul a fost Planul de pace de la Dayton, negociat de SUA. Miloșevic a încercat apoi să își mute planul etno-naționalist în Kosovo. Dar administrația Clinton a reunit o coaliție pentru a-l împiedica să facă acolo ceea ce a scăpat în Bosnia.
În 2004, la 15 ani de la dărâmarea sistemului comunist, România avea să devină membră cu drepturi depline în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eforturile României au fost considerabile pentru acest desiderat. Dar, fără suportul liderilor NATO, acest lucru nu ar fi fost posibil, într-un timp relativ atât de scurt.
Fostul Secretar de Stat, Madeleine Albright a avut o influență considerabilă la realizarea acestui plan, mai ales pe fondul situațiilor tensionate din Europa de Est. Multe din parteneriatele strategice pe care România le-a dezvoltat ulterior, se datorează, într-o anume măsură și influenței fostului Secretar de Stat american.
Pe durata pensionării, Madeleine Albright a continuat să lucreze pentru democrație în întreaga lume și să vorbească despre politica SUA, adresând critici deosebit de dure la adresa președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai nedemocratic președinte din istoria modernă a Americii”. Întrebată de USA Today în august 2020 cum definea ea curajul, Albright a răspuns: „este atunci când te ridici pentru ceea ce crezi atunci când nu este întotdeauna ușor și ești criticat pentru asta”.
Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat al SUA, care a contribuit la orientarea politicii externe occidentale după Războiul Rece, a murit de cancer. Ea avea 84 de ani. Familia a anunțat miercuri decesul acesteia într-o declarație.