Data la care se sărbătorește Paștele Blajinilor. Ce este interzis să faci în această zi

Puțini sunt, poate, cei care știu că după sărbătorirea zilei de Paște, sau Învierea Domnului, mai are loc o altfel de celebrare, cunoscută sub numele de „Paștele Blajinilor”. Etimologia cuvântului blajin are origini slavone, trăgându-se din cuvântul „blažĕnŭ”, care înseamnă o persoană bună, binevoitoare. Cu atât mai mult, poate nu știu care este data la care se sărbătorește Paștele Blajinilor și, conform tradițiilor și obiceiurilor, ce este interzis să faci în această zi. Citește mai departe și află despre ce este vorba.

Ce este, de fapt, „Paștele Blajinilor”

Lăsând la o parte originea cuvântului, despre care spuneam că vine din slavonă, limba care se vorbea cel mai mult în partea de est a țării, în regiunea istorică a Moldovei lui Ștefan cel Mare, și nu numai, conform calendarului creștin, se sărbătorește în prima zi de luni după Duminica Sfântului Toma.

Cu alte cuvinte, pe 24 aprilie, în fiecare an, locuitorii și astăzi, cu sfințenie, tradiția de a sărbători această sărbătore creștină, „Paștele Blajinilor”. În credința populară, această sărbătoare are legătură mai mult cu cei decedați, fiind cunoscut și sub numele de „Paștele Morților” sau „Paștele Puternicilor”.

Dezvăluiri tulburătoare despre ultimele zile ale lui Gabriel Cotabiță. Familia l-a internat în mare secret, prietenii nu mai știau nimic de el

S-a aflat care este cauza morții lui Gabriel Cotabiță! S-a confruntat cu...

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Este un mod de a-i răsplăti pentru binefacerile pe care le aduc”

Conform izvoarelor istorice, în general, românii percepeau pământul ca pe „un disc și își imaginau ce există de cealaltă parte”. Acest alt pământ este imaginat ca o imagine în oglindă cu al nostru și ca o casă a unor creaturi numite Blajini, „oameni blânzi, cu inimă bună”, cărora li se dă uneori numele de Rohmani  în Bucovina.

„Sărbătoarea este una pur românească, iar „Paștele Blajinilor”, se spune în credința populară,  este un mod de a-i răsplăti pentru binefacerile pe care le aduc.

Deoarece trăiesc în izolare, nu au cum să știe când vine Paștele. Din acest motiv, românii mănâncă ouă vopsite și lasă cojile să curgă în aval, de unde cred că vor ajunge la Apa Sâmbetei, iar de acolo la Blajini, care sunt conectori invizibili între Pământul Interior și Pământul Gol.”, explică La blouse roumaine.

În aceeași cultură populară, termenul de Blajin înseamnă și un copil mort care nu a primit binecuvântarea Spiritului Sfânt.

„Blajinii sunt ființe fictive, întruchipări ale copiilor morți nebotezați care trăiesc la capătul Pământului, în apropierea Apei Sfinte (de Sâmbăta). Unii îi explică ca fiind urmașii lui Seth, fiul lui Adam.

Alții cred că ei trăiau alături de oameni pe Pământ, dar Moise, văzându-și poporul asuprit de ei, a despicat apele și, după ce el și poporul său s-au retras în siguranță, a revărsat apele înapoi asupra lor, trimițându-i în actuala lor locuință.”, a scris etnograful Marian Simion Florea.

Vezi și: Calendar ortodox. Azi e Paștele Morților sau Duminica Tomii. Ce e interzis să faci azi, sub nicio formă

De „Paștele Blajinilor”, românii pregătesc mese festive

„Paștele Blajinilor” își are rădăcinile adânci în județele Moldova, Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș. Pentru sărbătorirea sufletelor rudelor sau prietenilor decedați, românii din aceste județe pregătesc mese festive și le oferă, în cimitir, în apropierea mormintelor, după slujba religioasă și binecuvântare, tuturor celor care au dorit să comemoreze și să aducă un omagiu morților.

Vezi și: Duminica Tomii din Săptămâna Luminată. Ce este interzis să faci astăzi, dacă vrei să îți meargă bine

Data la care se sărbătorește „Paștele Blajinilor”

Anul acesta, conform calendarului ortodox celebrarea va avea loc pe data de 24 aprilie, așa cum precizam la început, numai că va fi anul acesta într-o zi de luni. Tradiția acestei zile a rămas împământenită în tradiția românească de câteva secole, la fel și obiceiurile, care sunt practicate și astăzi de locuitorii din aceste județe, sărbătoarea având loc, așa cum precizam, în jurul cimiterelor, dar pe timpul zilei, începând cu ziua de sâmbătă.

Ce este interzis să faci în această zi

Așa că, în cele ce urmează vă propunem să aflați care sunt tradițiile și obiceiurile, încă practicate, de „Paștele Blajinilor”, după cum urmează:

• De Paștele Blajinilor credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților de la cimitire, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.
• Conform tradiției, Paștele Blajinilor se sărbătorește în fiecare an, în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.
• În Chișinău, tradițional de Paștele Blajinilor, locuitorii au la dispoziție rute de autobuz gratuite către cel mai mare cimitir din țară și unul din cele mai mari din Europa – Cimitirul Sfântul Lazăr (Doina).
• În perioada comunistă, Paștele Blajinilor nu se putea ținea lunea, aceasta fiind zi de muncă, de aceea a apărut obiceiul de a pomeni pe cei răposați duminica, zi oficială de odihnă.

În aceeași măsură, obiceiurile sunt foarte importante, și nu sunt puține la număr, așa că iată și care sunt obiceiurile acestei zile:

• De Paștele Blajinilor, gospodinele vopsesc ouă roșii, prepară cozonac, pentru a împărți.
• De Paștele Blajinilor, se obișnuiește ca locurile de veci să fie curățate și aranjate.
• În această zi, familia se adună la mormântul celor adormiți.
• Preotul merge pe la fiecare mormânt din cimitir, cântă „Hristos a înviat din morți” și citește pomelnicul cu numele celor decedați.
• De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendenta a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Concluzie

România, pe de-antregul, încă mai păstrează și astăzi aceste sărbători, tradiții, datini și obiceiuri, în modul lor arhaic și, aparent, primitv, și , de fapt, sunt o istorie reală a identității românilor, a creștinismului arhaic, încă prezent în viețile noastre. O tradiție care trebuie păstrată, în cele din urmă cu sfințenie.