Ce este interzis să faci în această zi de sărbătoare? Datinile arată câteva obiceiuri stricte lăsate în urmă de strămoși pentru Paștele Morților sau cunoscuta Duminica Tomii. Ce nu trebuie să facă azi creștinii ortodocși?
Creștinii de pretutindeni sărbătoresc azi Paștele Morților sau Duminica Tomii ori Paștele Blajinilor, așa cum mai este cunoscută în popor. Sărbătoarea destinată celor trecuți în neființă este marcată de prima duminică după Paște.
Tradiția arată că toți oamenii merg la cimitire pentru a-și cinsti persoanele dragi care au părăsit această lume. Cu o zi înainte, creștinii vopsesc din nou ouă roșii, iar majoritatea ciocnesc unul chiar la mormânt. În unele zone cojile se dau pe jos în locul în cauză drept simbol al puterii ce s-a dus, ulterior se strâng.
Aceasta se mai numește și Duminica Tomii pentru că după Înviere Iisus Hristos li s-a arătat apostolilor, Toma fiind cel care nici măcar nu a vrut să creadă că Mântuitorul s-a trezit din morți.
Superstiții legate de sărbătoarea aferentă arată că ofrandele aduse de rude la morminte îi vor elibera pe cei morți de o parte din păcatele cu care au plecat pe lumea cealaltă.
Se spune că dacă cei vii îi uită pe aceia care au trecut în neființă și nu le aduc alimente sau nu oferă un obiect de pomană cu gândul la ei sufletul lor va avea de suferit. E interzisă petrecerea în rândul familiei, pentru că tocmai liniștea din lumea aceasta este azi mai mult ca niciodată ascultată de blajini.
În folclor, blajinii sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Blajini li se spun celor care au trecut în lumea celor drepți și care ar fi primit mântuirea lui Hristos și se află lângă El, într-o lume îndepărtată la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului, arată spusele bătrânilor.
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite”