ADN-ul moștenit de la oamenii de Neanderthal continuă să ne modifice creierul. Descoperirea genetică asociată cu un risc mai mic de schizofrenie

ADN-ul moștenit de la oamenii de Neanderthal continuă să ne modifice creierul. Descoperirea genetică asociată cu un risc mai mic de schizofrenie
foto - Science Alert
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Deși oamenii de Neanderthal au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, moștenirea lor genetică continuă să influențeze anatomia și sănătatea oamenilor moderni. Cercetătorii au identificat o variantă genetică provenită de la acești hominizi, care modifică volumul unei regiuni cerebrale responsabile de procesarea informațiilor vizuale și care ar putea reduce riscul de apariție a schizofreniei.

Potrivit Nature, descoperirea aparține geneticienilor Hugo Zeberg și Svante Pääbo, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Leipzig, Germania. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), pe 16 noiembrie 2026.

Oamenii de Neanderthal continuă să influențeze anatomia creierului uman

Încrucișarea dintre Homo sapiens și oamenii de Neanderthal, petrecută în urmă cu zeci de mii de ani, a lăsat urme care pot fi identificate și astăzi în genomul uman.

Cercetările anterioare au demonstrat că moștenirea genetică a neanderthalienilor poate influența numeroase procese biologice, de la dezvoltarea masei musculare până la răspunsul organismului în fața anumitor boli.

Pentru noul studiu, oamenii de știință au comparat mostre de ADN antic cu informații provenite din bazele de date genetice 1000 Genomes Project și UK Biobank.

Varianta genetică analizată a fost identificată în toate cele cinci genomuri neanderthaliene studiate, însă nu și în cele provenite de la denisovani, un alt grup dispărut de hominizi.

În cazul populațiilor moderne analizate, aceasta a fost identificată în rândul persoanelor cu origini ancestrale din afara Africii.

Modificarea genetică presupune absența a patru nucleotide de pe cromozomul 14, în apropierea genei DAAM1, implicată în dezvoltarea creierului.

Descoperirea genetică asociată cu un risc de schizofrenie cu aproape 10% mai mic

Din punct de vedere anatomic, creierul oamenilor de Neanderthal prezenta mai multe diferențe comparativ cu cel al oamenilor moderni. Forma craniului era mai alungită, iar lobii occipitali, responsabili în principal de procesarea stimulilor vizuali, erau mai voluminoși.

În mod paradoxal, varianta genetică moștenită de la aceștia este asociată cu o reducere a volumului unei regiuni din lobul occipital, denumită cuneus.

Fiecare copie a variantei genetice este asociată cu o reducere de aproximativ 0,85 centimetri cubi a volumului cerebral în regiunea studiată.

O descoperire și mai surprinzătoare vizează însă sănătatea mintală. Potrivit rezumatului studiului, persoanele care au moștenit două copii ale acestei variante genetice prezintă un risc de apariție a schizofreniei cu aproape 10% mai mic.

Rezultatele nu înseamnă însă că persoanele respective sunt imune la această afecțiune. Schizofrenia este o tulburare psihiatrică complexă, a cărei apariție este influențată de numeroși factori genetici și de mediu.

De asemenea, efectul potențial protector pare să fie specific acestei variante, nu întregii moșteniri genetice neanderthaliene.

Dimensiunea creierului nu determină nivelul de inteligență

De-a lungul timpului, oamenii de știință au încercat să stabilească dacă diferențele anatomice dintre creierul oamenilor moderni și cel al neanderthalienilor ar putea explica anumite particularități cognitive.

Noua cercetare nu a identificat însă o asociere semnificativă între varianta genetică analizată și nivelul general de inteligență sau performanțele educaționale.

Rezultatele susțin ideea că dimensiunea unei regiuni cerebrale nu reprezintă, în sine, un indicator al capacităților cognitive. De altfel, numeroase cercetări recente au contestat teoria potrivit căreia neanderthalienii erau mai puțin inteligenți decât Homo sapiens.

Studierea ADN-ului antic deschide noi direcții de cercetare inclusiv în medicină, oferind indicii despre predispoziția genetică la anumite afecțiuni și despre mecanismele biologice care au modelat organismul uman.

La zeci de mii de ani după dispariția oamenilor de Neanderthal, descoperirile geneticienilor demonstrează că evoluția acestora continuă să își lase amprenta asupra sănătății și anatomiei noastre.