Super Mario 64 rulează pe un player Microsoft din 2009. Cum a ajuns jocul Nintendo pe Zune HD

Super Mario 64 rulează pe un player Microsoft din 2009. Cum a ajuns jocul Nintendo pe Zune HD
Imagine cu scop ilustrativ / Foto: Profimedia
Iulia Kelt
Google Urmărește pe Google

Unul dintre cele mai cunoscute jocuri din istoria Nintendo 64 poate rula acum pe un dispozitiv portabil lansat de Microsoft în urmă cu aproape două decenii. Un programator a adaptat „Super Mario 64” pentru Zune HD, playerul multimedia care a concurat cu iPod-ul Apple în 2009, folosind hardware-ul original al dispozitivului și un kit neoficial destinat dezvoltării de software.

Proiectul demonstrează că playerul Microsoft poate rula jocul direct pe procesorul său Nvidia Tegra, fără să se bazeze pe emularea obișnuită a unei console. Potrivit informațiilor publicate de Tom’s Hardware, portarea include sunet, comenzi tactile și posibilitatea de a salva progresul. Jocul funcționează în mare parte la viteza normală, deși performanța nu este perfectă în toate situațiile.

Există însă o condiție importantă: proiectul nu include fișierele originale ale jocului. Pentru a-l rula, este necesar un ROM obținut separat dintr-o copie proprie a cartușului. Adaptarea a fost realizată cu ajutorul OpenZDK, un kit neoficial care permite dezvoltarea de aplicații pentru Zune HD, și al proiectului sm64ex, bazat pe codul decompilat al jocului.

Cum a ajuns Super Mario 64 pe playerul Microsoft Zune HD

Lansat în 2009, Zune HD a fost una dintre încercările Microsoft de a concura cu playerele multimedia Apple. Dispozitivul avea un ecran OLED tactil de 3,3 inci, iar cipul Nvidia Tegra APX 2600 asigura puterea de procesare necesară pentru redarea conținutului multimedia și rularea aplicațiilor.

Deși nu a fost conceput ca o consolă de jocuri, hardware-ul său permitea mai multe posibilități decât cele oferite de funcțiile standard ale playerului. Sistemul de operare era bazat pe Windows CE, iar jocurile dezvoltate oficial pentru dispozitiv foloseau platforma XNA a Microsoft.

Proiectul recent demonstrează că hardware-ul poate fi folosit și pentru un joc mult mai complex decât aplicațiile obișnuite ale unui player muzical. În loc să ruleze jocul printr-un emulator tradițional de Nintendo 64, portarea folosește o versiune adaptată pentru a funcționa direct pe arhitectura dispozitivului.

Această abordare este posibilă datorită proiectului sm64ex, o variantă a portării neoficiale pentru PC a jocului „Super Mario 64”, realizată pornind de la codul sursă decompilat. Adaptarea pentru Zune HD presupune modificări care permit jocului să funcționeze pe platforma Microsoft și să folosească particularitățile hardware ale playerului.

Comenzi tactile, sunet și salvarea progresului

Una dintre principalele provocări ale proiectului este controlul personajului. Zune HD nu are butoanele fizice ale unei console Nintendo 64, astfel că dezvoltatorul a introdus o interfață tactilă suprapusă peste imaginea jocului.

Butoanele virtuale permit controlarea lui Mario direct de pe ecran, fără să fie nevoie de un controller separat. Portarea include și sunet, precum și posibilitatea de a salva progresul, funcții care fac experiența mai apropiată de cea a unui joc complet, nu doar de o demonstrație tehnică.

Potrivit descrierii proiectului, jocul rulează în mare parte la viteza normală. Formularea nu înseamnă însă că performanța este constantă în orice situație. Rezultatul depinde de limitele hardware-ului și de modul în care versiunea adaptată gestionează resursele disponibile.

Pentru un dispozitiv lansat în 2009, posibilitatea de a rula astfel „Super Mario 64” este remarcabilă. Jocul a fost conceput inițial pentru Nintendo 64, o consolă care folosea o arhitectură diferită de cea a playerului Microsoft. Portarea arată cum un titlu clasic poate fi adaptat pentru o platformă care nu a fost proiectată pentru el.

OpenZDK a extins posibilitățile unui dispozitiv abandonat

Zune HD nu a avut o viață comercială lungă. Microsoft a oprit producția dispozitivului în 2011, iar ecosistemul său oficial de aplicații și jocuri a rămas limitat în comparație cu cel al altor platforme portabile.

Ulterior, descoperirea unei vulnerabilități a făcut posibilă dezvoltarea OpenZDK, un kit neoficial care a deschis calea pentru programe create de comunitate. Acesta le-a permis dezvoltatorilor să experimenteze cu hardware-ul playerului și să creeze aplicații care nu făceau parte din oferta originală Microsoft.

Portarea lui „Super Mario 64” este un exemplu al modului în care astfel de instrumente pot prelungi viața unui dispozitiv care nu mai beneficiază de sprijin comercial. În loc să rămână limitat la funcțiile pentru care a fost proiectat, Zune HD poate fi folosit pentru proiecte de tip homebrew, dezvoltate independent de producător.

Prețul inițial al playerului varia între 219,99 și 289,99 de dolari, în funcție de capacitatea de stocare. La lansare, Microsoft promova ecranul OLED de 3,3 inci și funcțiile multimedia, în timp ce Nvidia evidenția rolul procesorului Tegra în gestionarea conținutului.