Ai lucrat în străinătate și vii cu economiile în România? Ce dovezi îți poate cere ANAF pentru proveniența banilor

Mulți români care au lucrat ani la rând în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau în alte state se întorc în țară cu economii pe care vor să le folosească pentru cumpărarea unei locuințe, a unei mașini sau pentru alte investiții. O întrebare firească este ce se întâmplă dacă sumele ajung într-un cont bancar din România și în ce condiții Fiscul poate solicita explicații despre proveniența lor.

Simplul transfer al propriilor economii dintr-un cont din străinătate într-unul din România nu înseamnă, prin el însuși, că banii devin un venit nou și nici că persoana va fi automat verificată de ANAF. În cadrul verificării situației fiscale personale, însă, inspectorii pot analiza patrimoniul, fluxurile de trezorerie și alte elemente relevante pentru stabilirea situației fiscale reale.

Ce documente pot demonstra proveniența economiilor

Dacă ANAF solicită justificarea unor sume provenite din străinătate, important este ca persoana să poată demonstra sursa banilor. Nu există o listă unică de acte obligatorii pentru orice român care își transferă economiile în țară. În funcție de situație, însă, documentele privind veniturile obținute și taxele achitate pot deveni probe importante.

Printre actele care pot ajuta se numără contractele de muncă, documentele eliberate de angajator din care rezultă veniturile obținute, extrasele bancare care arată încasarea salariilor, documentele fiscale emise în statul în care ai lucrat, copii ale declarațiilor fiscale depuse acolo sau documentele care atestă impozitul plătit în străinătate. ANAF menționează expres mai multe astfel de documente în instrucțiunile privind veniturile din străinătate și aplicarea mecanismelor de evitare a dublei impuneri.

Vezi și:

Ai pornit centrala pentru prima dată după vară? Ce trebuie să verifici în primele 30 de minute ca să nu ai probleme la iarnă

În cazul banilor transferați prin bancă, extrasele de cont pot fi deosebit de utile deoarece permit reconstituirea traseului sumelor. Dacă, de exemplu, salariul a fost încasat periodic într-un cont din străinătate, economiile s-au acumulat acolo, iar ulterior banii au fost transferați în România, există un istoric care poate susține explicațiile privind proveniența sumelor.

Ce se întâmplă dacă banii au fost păstrați în numerar

Situația poate fi mai dificil de documentat atunci când economiile au fost păstrate ani de zile în numerar. Afirmația că o anumită sumă provine din salariile câștigate în străinătate trebuie analizată în raport cu documentele și celelalte informații disponibile despre situația fiscală a persoanei.

De aceea, dacă ai acumulat economii importante în străinătate, este util să păstrezi documentele referitoare la veniturile respective. Chiar dacă nu mai ai toate extrasele bancare, documentele de la angajator, actele fiscale sau alte înscrisuri care arată unde ai lucrat, cât ai câștigat și ce taxe ai plătit pot contribui la demonstrarea sursei banilor.

Vezi și:

Poate ANAF să verifice transferurile dintre soți? Când banii mutați între conturi trebuie justificați

Când poate ANAF să verifice banii primiți prin donație. Ce trebuie să știe românii despre transferurile de bani între persoane fizice

ANAF poate folosi în verificarea situației fiscale personale informații și documente obținute inclusiv de la terți, autorități și instituții publice. Potrivit informațiilor prezentate chiar de instituție, datele pot proveni atât din România, cât și din străinătate, în baza mecanismelor de schimb de informații existente.

Cum te anunță ANAF dacă începe verificarea

O verificare a situației fiscale personale nu începe fără ca persoana vizată să fie informată. Înainte de desfășurarea acesteia, organul fiscal central trebuie să transmită în scris un aviz de verificare. Documentul cuprinde, printre altele, perioada care va fi analizată, data începerii verificării și solicitarea informațiilor și înscrisurilor necesare.

ANAF precizează și un detaliu important pentru cei care au lucrat peste hotare: înscrisurile redactate într-o limbă străină solicitate prin aviz trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

Pentru documentele justificative și clarificările solicitate prin aviz, Codul de procedură fiscală prevede un termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea acestuia. Termenul poate fi prelungit o singură dată cu încă 30 de zile, la solicitarea justificată a persoanei și cu acordul organului fiscal. ANAF poate solicita prin același aviz și depunerea declarației de patrimoniu și de venituri.

Nu toate veniturile din străinătate au același regim fiscal

Trebuie făcută o diferență între transferarea economiilor și tratamentul fiscal al veniturilor din care au rezultat acele economii. Faptul că muți banii pe care îi deții deja dintr-un cont în altul nu trebuie confundat cu realizarea unui nou venit.

În schimb, pentru a stabili dacă un venit obținut în străinătate trebuia sau nu declarat și impozitat în România trebuie analizată situația concretă. Contează, printre altele, rezidența fiscală, tipul venitului, cine a plătit venitul și prevederile convenției pentru evitarea dublei impuneri dintre România și statul respectiv.

Un exemplu important apare chiar în instrucțiunile ANAF pentru Declarația unică: veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România în condițiile prevăzute de Codul fiscal, nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal extern. Pentru alte categorii și situații, regulile pot fi diferite.

De ce merită păstrate actele din anii lucrați peste hotare

Documentele care arată cum au fost obținuți banii pot deveni importante mai ales dacă, după revenirea în România, economiile sunt folosite pentru o achiziție sau o investiție importantă. Cu cât proveniența sumelor poate fi reconstituită mai clar, cu atât este mai ușor să oferi explicațiile și dovezile solicitate de autoritatea fiscală.

ANAF arată că, pe parcursul verificării situației fiscale personale, contribuabilul are dreptul să prezinte documente justificative și explicații pentru stabilirea situației fiscale reale. Dacă informațiile furnizate sunt insuficiente, organul fiscal poate solicita, în condițiile legii, informații și din alte surse.

Prin urmare, faptul că ai lucrat în străinătate și îți aduci economiile acasă nu trebuie privit ca un motiv automat de control sau de impozitare. Important este să poți demonstra, atunci când situația o impune, cum au fost obținute sumele respective și să păstrezi documentele relevante privind veniturile și traseul banilor.

De ce unele drumuri au indicative cu o cifră, iar altele cu două sau trei. Ce înseamnă DN1, DN73 și DJ734