Românii cumpără tot mai mult alcool din piața neagră din cauza taxelor din ce în ce mai mari. Cât a pierdut statul din piața taxată

Statul român a majorat puternic taxarea băuturilor spirtoase, însă rezultatul din primele șase luni ale anului 2026 arată un paradox: acciza este cu 26% mai mare pe litru de produs decât în 2024, dar veniturile colectate la buget sunt mai mici. Explicația indicată de industria de profil este reducerea accelerată a pieței fiscalizate, pe măsură ce o parte a consumului se mută către produse netaxate, provenite din producție ilicită, contrabandă sau falsificare.

Statul a încasat mai puțin, deși acciza a crescut cu 26%

În primele șase luni din 2026, bugetul de stat a colectat 587 de milioane de lei din accizele aplicate băuturilor spirtoase, potrivit datelor prezentate de Spirits România. În aceeași perioadă din 2024, încasările ajungeau la 593 de milioane de lei.

Diferența de aproximativ șase milioane de lei poate părea redusă raportată la valoarea totală a veniturilor, însă comparația devine relevantă atunci când este luată în calcul creșterea taxării.

Față de 2024, acciza aplicată băuturilor spirtoase a crescut cu 26% pe litru de produs, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 4,5 lei. Cu alte cuvinte, statul taxează semnificativ mai mult fiecare litru declarat și vândut în piața legală, dar suma totală colectată nu a crescut. Motivul este că baza asupra căreia se aplică această taxă s-a redus puternic.

Vezi și:

Coperto, kuver sau couvert, taxa care îi surprinde pe români în vacanță. Ce este și de ce apare mereu pe bonul primit la restaurante

Echivalentul a 8,3 milioane de sticle a dispărut din piața taxată

Calculele asociației arată că volumele fiscalizate de băuturi spirtoase sunt cu aproximativ 23% sub nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Raportată la sticle standard de 700 de mililitri, scăderea este echivalentă cu aproximativ 8,3 milioane de sticle care nu se mai regăsesc în piața fiscalizată.

Acest lucru nu înseamnă automat că românii au redus consumul de alcool în aceeași proporție. O parte dintre consumatori pot cumpăra mai puțin din cauza prețurilor mai mari, însă reprezentanții industriei avertizează că o parte a cererii se poate muta către piața nefiscalizată.

„Datele arată foarte clar că majorarea repetată a accizelor și-a atins limitele de eficiență. Nu putem vorbi despre o politică fiscală de succes atunci când baza de impozitare se reduce dramatic”, a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între veniturile bugetare, competitivitatea producătorilor și combaterea comerțului ilegal.

Între 30% și 40% din consum ar putea fi netaxat

Dimensiunea pieței nefiscalizate este una dintre principalele probleme semnalate de industrie. Un studiu Roland Berger publicat în octombrie 2025 estima că între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat. Aici intră producția ilicită, contrabanda și produsele contrafăcute.

Pierderile pentru buget sunt estimate la 45-65 de milioane de euro anual. Problema nu este însă doar una fiscală. Produsele realizate sau comercializate în afara circuitelor legale pot prezenta riscuri pentru sănătate, deoarece nu trec prin aceleași controale de calitate și trasabilitate ca băuturile vândute oficial.

Experiența României arată că majorările bruște ale accizelor pot avea efecte diferite de cele anticipate. În 2013, acciza a crescut cu 34%, iar în anul următor consumul taxat a scăzut cu aproximativ 20%. Veniturile din accize au avansat cu numai 9%, în timp ce consumul nefiscalizat a crescut cu circa 10%.

Situația s-a schimbat după reducerea cu 30% a accizei din 2016. Potrivit datelor industriei, piața nefiscalizată s-a redus cu aproximativ 25%, iar veniturile colectate la buget s-au dublat în următorii șase ani.

Industria propune schimbarea modului în care este calculată acciza

Spirits România a transmis Guvernului o propunere de reformare a sistemului de accizare a băuturilor alcoolice. Potrivit asociației, modificările ar putea genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei la buget până în 2030.

Propunerea urmărește reducerea diferențelor dintre taxarea diferitelor categorii de băuturi, corelarea accizei cu volumul efectiv de alcool pur și introducerea unui sistem predictibil de ajustare în funcție de evoluția medie a prețurilor de consum. Argumentul industriei este că taxele trebuie stabilite astfel încât să aducă venituri la buget fără să împingă o parte tot mai mare a consumului în afara pieței legale.

Aproape un miliard de euro contribuție la economia României

Miza este importantă și din perspectiva economiei. Potrivit studiului Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit în 2024 cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României. Aproximativ 520 de milioane de euro au fost generate direct de companiile implicate în producție, distribuție și vânzare, în timp ce alte 247 de milioane de euro reprezintă impactul indirect asupra economiei, iar 199 de milioane de euro sunt asociate efectelor induse în alte sectoare.

Industria susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă. Dintre acestea, 9.200 sunt locuri de muncă directe, aproape 9.800 sunt susținute în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar alte 4.400 apar în domenii conexe.

Datele din prima jumătate a anului 2026 readuc astfel în discuție eficiența majorărilor de taxe într-o piață în care consumul nefiscalizat este deja ridicat. Statul încasează o acciză mai mare pentru fiecare produs vândut legal, însă numărul produselor taxate scade suficient de mult încât veniturile totale să rămână sub cele din urmă cu doi ani.