Planta cu care românii au dat lovitura în ultimii ani. Este căutată în toată lumea, este considerată „aurul cosmeticii”

Lavanda nu mai este doar o plantă apreciată pentru parfumul său sau pentru aspectul spectaculos al câmpurilor mov. În ultimii ani, tot mai mulți cultivatori din România au ales să investească în această cultură, iar interesul pentru produsele obținute din lavandă este în continuă creștere. De la buchete și uleiuri esențiale până la deserturi, miere sau apă florală, planta este prezentă într-o gamă variată de produse și atrage atât cumpărători, cât și turiști. În același timp, schimbările climatice îi determină pe tot mai mulți fermieri să renunțe la culturile tradiționale în favoarea unor plante mai rezistente la secetă, iar lavanda se află printre cele mai căutate opțiuni.

Lavanda atrage tot mai mulți cultivatori și schimbă agricultura din sudul României

Schimbările climatice încep să influențeze alegerile făcute de agricultorii români. În sudul țării, acolo unde verile sunt din ce în ce mai călduroase, iar perioadele de secetă se prelungesc, numeroși fermieri aleg să cultive lavandă sau mentă, plante care rezistă mai bine în astfel de condiții.

Printre cei care au făcut această schimbare se numără și Ana Maria Ghițoaică. Primele tufe de lavandă le-a cumpărat în urmă cu zece ani, iar ceea ce a început ca o pasiune s-a transformat într-o afacere care se întinde astăzi pe aproape 5.000 de metri pătrați.

„Din floare producem buchete și aranjamente florale, săculeți, perne cu lavandă. Nu este greu de întreținut, are o rezistență destul de mare la secetă. Iarna la fel este foarte rezistentă, rezistă la temperaturile scăzute de îngheț”, a explicat cultivatorul, potrivit Observator News.

Pe măsură ce astfel de culturi se extind, câmpurile de lavandă devin o imagine tot mai obișnuită în sudul României. În plus, acestea atrag și vizitatori interesați să fotografieze peisajele mov în perioada înfloririi. Un buchet simplu de lavandă este vândut cu 10 lei, în timp ce unul mai bogat poate ajunge la 50 de lei.

Vezi și:

Peste 1.000 de lei în plus la pensie după recalculare. Cine poate primi banii retroactiv

Piețele din București s-au umplut de parfum de lavandă și produse artizanale

Interesul pentru lavandă s-a văzut și în București, unde, în weekend, piețele Matache și Amzei au fost dedicate acestei plante.

În Piața Matache au fost organizate ateliere la care vizitatorii au putut realiza propriile buchețele de lavandă, iar aroma florilor s-a simțit în întreaga piață.

„E foarte interesant! Am oprit să cumpăr pepene și m-am trezit făcând bucheţel de lavandă! Îl punem la uscat şi după îl agăţăm în jos, în şifonier şi o să miroasă frumos toată perioada iernii. Bucheţelul l-am făcut împreună cu fetițele mele și îl ducem acasă. Este foarte frumos, chiar dacă afară este caniculă e bine că sunt aceste pulverizatoare cu apă și atmosfera este foarte bună”, au povestit participanții.

Oferta producătorilor a fost diversificată și a inclus buchete, uleiuri parfumate, deserturi și băuturi.

Vezi și:

Vești bune pentru agricultorii afectați de secetă. Culturile pentru care se dau bani, cine intră pe lista despăgubirilor

Cât vor costa pepenii de Dăbuleni în 2026. Când ajung în piețe și de ce întârzie recolta

„Avem deserturi artizanale din lavandă, avem fursecuri și ciocolată artizanală fără zahăr”, au explicat expozanții.

La rândul său, Piața Amzei a atras numeroși vizitatori, iar unul dintre cele mai căutate produse a fost mierea de lavandă.

„Este foarte bună pentru cei care au probleme cu insomnia, calmează orice stare de nervozitate, o linguriță înainte de somn. Îți lasă somnul mult mai liniștit și mult mai suav. E dulce, dar te duce cu gândul la natură, la flori”, a declarat apicultorul Marius Igna.

Un borcan de miere de lavandă a fost comercializat la prețul de 35 de lei.

Uleiurile esențiale și apa florală, printre cele mai apreciate produse

Pe lângă miere și buchetele parfumate, vizitatorii au fost interesați și de uleiurile esențiale și apa florală de lavandă.

„Putem să aplicăm foarte bine după soare apă de floare de lavandă, ne și răcorește, nu doar ne hidratează. Iar uleiul esențial de lavandă se aplică atunci când vrem să dormim ușor, când suntem anxioși, când ne dorim să ne relaxăm”, a explicat producătorul Corina Stănescu.

Lavanda a fost prezentă și în creațiile artiștilor invitați la eveniment.

„Toate decorațiunile sunt făcute cu lavandă naturală, orice decorațiune de aici, dacă are un pic de ulei pus peste, devine difuzor de miros”, au explicat aceștia.

Managerul piețelor din Sectorul 1, Andreea Dumitru, a precizat că florile folosite la eveniment au fost oferite de un cultivator.

„Toată lavanda este donată de un producător de lavandă, cu mențiunea să fie culeasă de noi, angajații primăriei, așa că tot biroul a fost prezent pe câmp la ora 6 pentru a aduce un pic de miros și de frumusețe în piețe și alături de comunitatea sectorului 1”, a declarat aceasta.

Și cultura de mentă devine o afacere profitabilă

Pe lângă lavandă, tot mai mulți agricultori aleg și cultura de mentă.

Cristian Cojocaru și-a început afacerea în urmă cu doi ani și spune că planta poate oferi mai multe recolte într-un singur an dacă este îngrijită corespunzător.

„Dacă planta este tăiată și îngrijită cum trebuie, asta înseamnă a fi curățată și a avea sistemul de irigare cum trebuie, după tăiere în primele săptămâni se vede cum puieții dau din nou și o să ai o nouă cultură pe timpul anului. Dacă totul decurge cum trebuie poți să ai până la 4-5 culturi pe an. Merge la o fabrică de aici din zonă, la o fabrică de siropuri și mai avem și mici locații din zona Târgu Jiului cărora le propunem pentru a face limonade, cocktailuri, le oferim această plantă”, a explicat cultivatorul.

Potrivit informațiilor prezentate, în sectorul HoReCa kilogramul de mentă este comercializat cu prețuri cuprinse între 50 și 70 de lei, în funcție de soi, iar la tarabe o caserolă costă 40 de lei.

În prezent, România are peste 300 de producători de lavandă și sute de culturi răspândite în mai multe regiuni ale țării, semn că această plantă continuă să câștige teren atât în agricultură, cât și în preferințele consumatorilor.