Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier submarin din lume

Norvegia își consolidează reputația de campioană a infrastructurii extreme cu un proiect uriaș: Rogfast, viitorul cel mai lung și cel mai adânc tunel rutier submarin din lume. Construcția, deja reluată după o pauză impusă de costuri, promite să scurteze semnificativ timpul de călătorie pe coasta de vest și să devină o piesă-cheie într-o autostradă E39 fără feriboturi, de la Trondheim la Kristiansand.

Cu o lungime de 27 de kilometri și o coborâre până la 392 de metri sub nivelul mării, Rogfast nu este doar un tunel, ci un test de limite pentru inginerie, geologie, ventilație și siguranță rutieră. Costul estimat este de aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene (circa 2,4 miliarde de dolari), iar finalizarea este planificată pentru 2033, după ce proiectul a trecut deja prin blocaje, rezilieri de contracte și o restructurare majoră.

De la feriboturi la autostradă continuă pe coasta norvegiană

Tunelul Rogfast face parte dintr-o strategie ambițioasă a Norvegiei: transformarea E39, un drum de aproximativ 1.100 de kilometri de-a lungul coastei, dintr-o rută fragmentată de șapte feriboturi într-o autostradă continuă, mai rapidă și mai previzibilă. În prezent, parcurgerea integrală a traseului durează circa 21 de ore. Planul este ca, printr-o combinație de poduri și tuneluri, timpul de călătorie să fie redus la jumătate până la mijlocul secolului.

Rogfast este una dintre piesele centrale ale acestui puzzle. Tunelul va scurta timpul de deplasare dintre Bergen și Stavanger, al doilea și al patrulea oraș ca mărime ale Norvegiei, cu aproximativ 40 de minute. Totodată, va crea un traseu mult mai fiabil între regiunile Stavanger și Haugesund, reducând dependența de feriboturi, afectate de vreme, program și capacitate limitată.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Structura tunelului este gândită pentru trafic intens: două galerii paralele, fiecare cu câte două benzi de circulație. Un element spectaculos, rar întâlnit în astfel de proiecte, este un dublu sens giratoriu subteran, situat la circa 260 de metri sub mare, unde se va conecta un tunel secundar spre insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate a Norvegiei. Practic, insula va fi legată de continent printr-un nod rutier construit în adâncul mării, lucru de neimaginat cu doar câteva decenii în urmă.

Pentru comunitățile locale, trecerea de la feribot la tunel înseamnă acces mai bun la locuri de muncă, servicii și educație. Pentru transportatori și industria de fructe de mare, atât de importantă în Norvegia, înseamnă lanțuri logistice mai eficiente, cu costuri reduse și timpi mai scurți de livrare.

Foto: CNN

Provocări tehnice la sute de metri sub mare

Construirea unui tunel de 27 de kilometri la aproape 400 de metri sub nivelul mării aduce provocări tehnice greu de imaginat. Lucrările se desfășoară simultan din ambele capete ale tunelului, iar echipele trebuie să se întâlnească la mijloc cu o marjă de eroare de doar 5 centimetri. Această precizie extremă înseamnă mai puține greșeli, mai puțin material excavat în plus și reducerea costurilor și a emisiilor asociate.

Pentru a atinge acest nivel de acuratețe, constructorii folosesc sisteme sofisticate de măsurare cu laser și tehnologia „digital twin”. Un scanner laser cu oglindă rotativă măsoară suprafața proaspăt excavată și colectează aproximativ 2 milioane de puncte de date pe secundă, transformând tunelul într-un model digital 3D extrem de precis. Acest model este comparat continuu cu planurile de proiectare pentru a identifica devieri, defecte sau zone care necesită consolidare.

O altă provocare majoră este reprezentată de apa sărată. La peste 300 de metri sub mare, echipele s-au confruntat deja cu infiltrații considerabile, iar pe măsură ce tunelul va coborî până la 392 de metri adâncime, presiunea și riscul de intrare a apei vor crește. Inginerii au trebuit să dezvolte metode de injectare și etanșare a rocii suficient de robuste pentru a asigura siguranța muncitorilor și, ulterior, a șoferilor.

Foto: CNN

Geologia este monitorizată în timp real cu ajutorul tehnologiei „Measurement While Drilling”, care analizează proprietățile rocilor în momentul perforării. Aceste date permit ajustarea strategiilor de consolidare și impermeabilizare, în loc să se intervină abia după apariția problemelor. Practic, tunelul este „citit” pe măsură ce este săpat.

Pe lângă aspectele structurale, proiectanții trebuie să rezolve și problema aerului respirabil într-un spațiu atât de lung și închis. Rogfast va folosi un sistem de ventilație longitudinală cu ventilatoare jet și puțuri verticale care ajung până la Kvitsøy, asigurând circulația aerului, evacuarea noxelor și siguranța în caz de incendiu sau accident.

Siguranță, economie și recorduri mondiale

Tunelul nu este construit doar pentru viteză, ci și pentru siguranță. Cele două galerii paralele vor avea pasaje de legătură și coridoare de evacuare pentru pietoni, astfel încât traficul și intervențiile de urgență să fie gestionate eficient, chiar la sute de metri sub apă. Camere video, radar și sisteme de alertă în timp real vor monitoriza traficul, identificând rapid blocaje, accidente sau vehicule oprite.

Din punct de vedere al recordurilor, Rogfast va ocupa un loc aparte în infrastructura mondială. Va fi cel mai lung tunel rutier submarin, depășind alte proiecte impresionante, chiar dacă există tuneluri feroviare mai lungi, precum Seikan în Japonia sau Eurotunelul dintre Marea Britanie și Franța. Diferența esențială este adâncimea: Rogfast coboară până la 392 de metri sub nivelul mării, mult mai mult decât Seikan (circa 240 de metri) sau Eurotunel (aproximativ 115 metri).

Foto: CNN

Pe termen scurt, proiectul generează mii de locuri de muncă în construcții, inginerie și servicii conexe. Pe termen lung, promite să rescrie harta economică a coastei de vest a Norvegiei: costuri logistice mai mici, mobilitate crescută, integrarea mai strânsă a piețelor regionale și o infrastructură mai rezistentă la vreme și perturbări.

Rogfast nu este doar încă un tunel într-o țară plină de drumuri spectaculoase prin munți și fiorduri. Este un exemplu de cum tehnologia, planificarea pe termen lung și curajul de a investi în proiecte complexe pot transforma radical modul în care regiunile se conectează între ele. Iar atunci când va fi finalizat, drumul pe sub mare dintre Stavanger și Haugesund va fi mai mult decât o scurtătură: va fi un simbol al ambiției Norvegiei de a împinge constant limitele infrastructurii moderne.