Zahărul ar putea amplifica efectele antibioticelor asupra microbiomului intestinal. Ce a descoperit un nou studiu publicat în Nature

Descoperirea adaugă o nouă piesă într-un domeniu tot mai atent studiat: relația dintre alimentație, medicamente și comunitatea de microorganisme din sistemul digestiv. Playtech a scris anterior despre modul în care alimentația poate modifica microbiomul intestinal și despre rolul stilului de viață în sănătatea digestivă. Noul studiu merge însă mai departe și analizează ce se întâmplă atunci când dieta și antibioticele acționează simultan asupra unui microbiom deja vulnerabil.

Cercetătorii au urmărit peste 9.400 de mese

Echipa condusă de Anqi Dai a analizat 9.419 mese consumate de 173 de pacienți spitalizați pentru transplant hematopoietic alogenic. Acești pacienți reprezintă un grup medical aparte: tratamentul presupune chimioterapie intensivă, iar antibioticele cu spectru larg sunt utilizate frecvent pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor. În plus, chimioterapia, inflamația intestinală și alte complicații pot modifica puternic microbiomul chiar înainte ca alimentația să fie luată în calcul.

Pentru 158 dintre pacienți, cercetătorii au avut probe repetate de microbiom pe parcursul internării. Analiza a arătat că un consum mai mare de dulciuri și zaharuri în perioadele în care pacienții primeau antibiotice a fost asociat cu o diversitate microbiană mai redusă și cu o creștere mai accentuată a bacteriilor din genul Enterococcus. Diversitatea mai mare a microbiomului este considerată, în general, un indicator al unui ecosistem intestinal mai rezilient, iar antibioticele sunt deja cunoscute pentru capacitatea de a perturba acest echilibru.

Despre importanța acestui ecosistem, Playtech a explicat recent și în contextul analizei microbiomului intestinal că alimentația, stilul de viață și anumite medicamente pot modifica rapid proporția diferitelor microorganisme care trăiesc în intestin.

Experimentele pe șoareci au indicat același efect

Cercetătorii nu s-au oprit la observațiile făcute în cazul pacienților. Pentru a verifica mai direct dacă zahărul poate amplifica efectul antibioticelor, echipa a efectuat și experimente pe șoareci. Animalele care au primit suplimentar zaharoză în timpul tratamentului antibiotic au prezentat o creștere mai mare și mai îndelungată a populației de Enterococcus comparativ cu animalele care nu au primit aceeași cantitate de zahăr.

Rezultatul susține ipoteza că zaharurile simple nu sunt doar un indicator indirect al unei anumite diete, ci ar putea contribui efectiv la modificarea ecosistemului intestinal în timpul tratamentului antibiotic. Autorii consideră că reducerea temporară a cantității de zaharuri simple în astfel de perioade este o strategie care merită testată în studii clinice prospective. Studiul actual nu demonstrează însă că aceeași intervenție ar produce aceleași beneficii pentru populația generală.

Relația dintre antibiotice și microbiom nu este una nouă. Antibioticele nu elimină exclusiv bacteria care provoacă infecția, ci pot afecta și microorganisme benefice din intestin. Playtech a abordat anterior acest subiect inclusiv în contextul efectelor antibioticelor asupra bacteriilor intestinale.

Studiul nu înseamnă că zahărul devine periculos pentru oricine ia antibiotice

Una dintre cele mai importante limite ale cercetării este chiar populația studiată. Participanții nu erau persoane sănătoase care primeau un tratament antibiotic obișnuit, ci pacienți cu boli hematologice grave, internați pentru transplant de celule stem și expuși simultan la chimioterapie, antibiotice și numeroși alți factori care pot afecta alimentația și microbiomul.

Autorii au observat și că, printre pacienții cu un consum de zahăr peste valoarea mediană a grupului, o durată mai mare a tratamentului cu antibiotice cu spectru larg a fost asociată cu un risc mai mare de mortalitate. Cercetătorii avertizează însă că această relație nu demonstrează că zahărul sau combinația dintre zahăr și antibiotice a provocat decesele. Gravitatea bolii, motivele pentru care pacienții au avut nevoie de antibiotice și cantitatea totală de alimente consumate pot influența rezultatele.

Tocmai de aceea, următorul pas va fi verificarea ipotezei în studii controlate și în alte categorii de pacienți. Cercetarea publicată în Nature arată, înainte de toate, că efectul antibioticelor asupra microbiomului nu depinde doar de medicament: ceea ce mănâncă pacientul în aceeași perioadă ar putea modifica modul în care ecosistemul intestinal reacționează. Pentru moment, este însă prea devreme pentru ca aceste rezultate să fie transformate într-o regulă alimentară universală pentru orice tratament cu antibiotice.