Val de întoarceri din Spania. Tot mai mulți români spun că viața în străinătate nu mai este ce era. Povestea antreprenorului care a construit acasă un business de 2 milioane de euro

Val de întoarceri din Spania. Tot mai mulți români spun că viața în străinătate nu mai este ce era. Povestea antreprenorului care a construit acasă un business de 2 milioane de euro
Imagine reprezentativă de ilustrație

În ultimii ani, tot mai mulți români care și-au construit o viață în Spania au început să privească din nou spre România. După decenii în care țara iberică a reprezentat una dintre principalele destinații pentru emigranții români, realitatea economică, dificultățile legate de locuințe și schimbările produse în urma pandemiei au determinat numeroase familii să facă drumul înapoi. Statisticile oficiale confirmă această tendință, iar poveștile celor care s-au întors arată motivele care stau în spatele unei decizii deloc ușoare.

Comunitatea românească din Spania s-a redus semnificativ

Datele Institutului Național de Statistică din Spania (INE) arată că numărul românilor care locuiesc în această țară a scăzut considerabil în ultimii ani. Dacă în 2012 comunitatea românească ajunsese la aproape 897.203 persoane, la 1 ianuarie 2025 numărul acestora era de 609.270, scrie El Pais.

Reducerea este de aproximativ 32% în decurs de 13 ani. Chiar și în aceste condiții, românii continuă să reprezinte una dintre cele mai importante comunități de străini din Spania. Ei însumează 8,8% dintre persoanele născute în alte țări și stabilite acolo, fiind depășiți doar de comunitatea marocană, care reprezintă 14%.

Tendința nu pare să se oprească. Potrivit datelor provizorii ale INE, aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie și 1 aprilie 2025.

În paralel, statisticile din România arată că în anul 2024 au revenit din Spania 47.044 de cetățeni români, după ce în anul precedent se întorseseră 51.316 persoane.

Locuințele au devenit unul dintre motivele principale ale revenirii

Printre cei care au ales să se întoarcă se numără și Andrei Stefcu. Acesta a plecat din București în decembrie 2003, când avea doar 17 ani, și s-a stabilit în Castelldefels, lângă Barcelona, unde locuia deja unul dintre frații săi.

În Spania a lucrat ani la rând, și-a întemeiat o familie și a avut patru copii, toți născuți acolo. Cu toate acestea, după o lungă perioadă de reflecție, a decis să revină în România în anul 2021.

„Acesta a fost principalul motiv”, spune Stefcu referindu-se la dificultatea cumpărării unei locuințe în Spania.

„România are cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Europa, în jur de 94%. În Spania, până când te stabilești și îți crește salariul, nu poți solicita un credit ipotecar. Iar dacă îl obții pe 35 de ani, asta înseamnă că aș fi stat cu chirie până la 65 de ani”, explică el.

Experiența unui frate care și-a pierdut apartamentul după ce rata creditului a crescut de la 800 la 1.200 de euro în timpul Marii Recesiuni l-a făcut să privească și mai precaut ideea unui împrumut pe termen lung.

„Ne-am speriat de ideea unui credit ipotecar, așa că am început să investesc într-o casă la periferia Bucureștiului, pe care am plătit-o în nouă ani cu banii câștigați din ore suplimentare”, spune acesta.

Pandemia și schimbările economice au accelerat fenomenul

Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, consideră că pandemia a avut un rol important în accelerarea revenirii românilor.

„În esență, declinul economic din Spania în timpul pandemiei a accentuat tendința de reemigrare a unor români”, afirmă specialistul.

Acesta subliniază că și schimbările produse în România au contribuit la această decizie.

„Ajutoarele pentru familii, sprijinul pentru locuințe și salariile mai mari i-au determinat pe mulți să părăsească Spania”, consideră expertul.

În opinia sa, efectele ar putea fi resimțite și de economia spaniolă.

„Va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”, spune sociologul.

Un alt indicator al fenomenului este reprezentat de numărul solicitărilor pentru ajutoare familiale depuse în România de către familii revenite din Spania. Anul trecut au fost înregistrate aproape 10.000 de astfel de cereri.

Totodată, un sondaj realizat de Cult Market Research în 2023 a arătat că 59% dintre românii stabiliți în Spania își doreau să se întoarcă în România, procent cu 11 puncte procentuale mai mare decât în cazul românilor aflați în Italia și Germania.

De la viața din Spania la afaceri de milioane de euro în România

Pandemia a schimbat radical și viața lui Marius și a soției sale, Andreea. Cei doi se mutaseră în Barcelona, atrași de climat, calitatea vieții și conexiunile internaționale pe care le oferea orașul.

Familia dezvoltase mai multe proiecte, inclusiv o afacere cu cafea de specialitate în România. În momentul în care pandemia a blocat activitățile economice, situația s-a schimbat complet.

„Aveam agenda plină cu evenimente pentru mai bine de un an, dar totul s-a prăbușit brusc. Veniturile au scăzut dramatic și am reușit să rezistăm doar un an din economii”, povestește Marius.

În același timp, afacerea din România a început să crească accelerat.

„Pentru că oamenii nu mai puteau ieși din case, comenzile online s-au multiplicat și partenerul nostru nu mai făcea față singur. Astfel, ne-am întors în vara lui 2021, chiar dacă nu ne-am fi dorit acest lucru”, spune el.

Astăzi, compania deține trei cafenele, aproximativ 30 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro.

Sentimentul de apartenență rămâne însă unul dintre motivele importante ale revenirii. Acest lucru este exprimat și de Sofia Suditu, o adolescentă de 16 ani care s-a mutat împreună cu mama sa din Zaragoza la București.

„Ne era dor să trăim în țara noastră, să vorbim în limba noastră”, spune tânăra.