Universitățile românești nu țin pasul cu cele din străinătate. Ministrul Educației vorbește despre influența politică și rezistența la reformă

Universitățile din România au rămas la un nivel relativ constant, în timp ce instituții din alte țări au avansat datorită investițiilor, susține ministrul Educației, Sorin Costreie. Într-un interviu pentru Recorder, acesta a criticat modelul de finanțare a învățământului superior și a afirmat că legăturile politice ale unor universități îngreunează schimbările. Ministrul a vorbit și despre birocrație, evaluarea profesorilor și diferențele de calitate dintre instituții.

De ce spune ministrul că universitățile nu sunt competitive

Sorin Costreie consideră că prezența redusă a universităților românești în clasamentele internaționale nu trebuie explicată automat printr-o degradare a acestora. În interviul acordat Recorder, el a susținut că problema este și ritmul în care avansează instituțiile din alte țări.

„Universitățile noastre, așa cum sunt ele, cu bune și rele, în raport cu ele însele, sunt cam la fel. Adică noi nu avem o scădere a calității cel puțin la marile universități în raport cu ele”, a declarat ministrul.

Acesta a indicat universitățile din China drept exemplu de instituții susținute prin investiții masive și finanțare diferențiată. În comparație, Costreie a criticat felul în care sunt distribuite resursele în sistemul românesc.

„Calitatea în sine a universităților românești nu s-a degradat, a rămas constantă, doar că nu suntem competitivi. China, o țară comunistă, are finanțare diferențiată masivă. România are cam la fel la toate”, a afirmat el.

Ministrul a descris finanțarea universităților de stat drept „destul de comunistă”, susținând că instituțiile primesc „cam la fel”.

Vezi și:

Ce salariu are șefa CCR în 2026. Averea uriașă și economiile declarate de Simina Tănăsescu

Citește și: Ce facultate alegi în 2027, când AI schimbă piața muncii. Șapte direcții de studiu de luat în calcul

Legăturile politice, invocate ca obstacol în calea schimbării

Întrebat de ce nu modifică sistemul, Sorin Costreie a răspuns că „rezistența în sistem este foarte mare”. El a legat această opoziție inclusiv de interesele politice din jurul unor instituții de învățământ superior.

„Unele universități sunt legate prin niște fire politice. Vorbim despre baroni locali, despre tot felul de politicieni care sunt angajați acolo și normal că omul acela – nu vorbim de desființare – n-o să vrea nici măcar ca universitatea lui să fie plătită un pic mai prost decât universitățile mari, performante, care ar avea șanse”, a declarat ministrul.

Costreie a susținut că politizarea afectează atât universitățile, cât și școlile. În explicația sa, problema apare când ocuparea unei poziții depinde de sprijin politic, în loc să reflecte pregătirea și capacitatea profesională.

Vezi și:

Cât alocă România pentru educația unui elev. Diferențele mari dintre școli și universități

„Politizarea asta face foarte rău sistemului de educație fie că e la universități sau la școli. Pentru că este contrară unui sistem de avansare meritocratică”, a spus acesta.

Ministrul a făcut astfel diferența între promovarea pentru rezultate manageriale, didactice sau de cercetare și numirile bazate pe apartenență politică. El consideră că acest al doilea mecanism reduce competitivitatea sistemului.

Citește și: Ce se schimbă pentru profesori prin debirocratizarea școlilor. Ministerul Educației pregătește noi măsuri

De ce refuză eticheta de „fabrici de diplome”

Sorin Costreie nu a acceptat însă generalizarea potrivit căreia universitățile de stat ar fi „fabrici de diplome”. A afirmat că există probleme, dar că o asemenea etichetă ar presupune că diplomele unei întregi instituții nu mai reflectă pregătirea absolvenților.

„Există și universități private bune, decente și universități de stat care sunt la limita tolerabilității academice. Nu aș generaliza”, a declarat ministrul, explicând că nu trasează automat o diferență de calitate între sectorul public și cel privat.

În aceeași discuție, acesta a criticat acumularea de certificate și atestate atunci când documentele ajung să conteze mai mult decât activitatea propriu-zisă. Costreie consideră că profesorii pot pierde timp cu justificări și raportări care nu aduc valoare educațională.

„De exemplu, în preuniversitar, eu trebuie să răspund cam aceleași lucruri și inspectoratului și unor proiecte și ministerului. Efectiv, profesorul respectiv trebuie să umple tot felul de documente, de xl-uri, de lucruri care nu aduc plus valoare educativă”, a spus el.

În privința evaluării, ministrul a susținut că performanța trebuie privită și prin progresul elevilor. A dat exemplul profesorului care ajută un copil să treacă de la nota patru la cinci și al celui care îl duce de la nouă la zece, apreciind că ambii pot fi performanți, în moduri diferite.

Îți răsfeți animalul de companie și primești beneficii în plus. Puncte Lidl duble la fiecare achiziție Max & Mila’s World