Uniformele școlare ar putea deveni obligatorii, dar fără amenzi pentru părinți. Ce prevede forma adoptată în Comisia pentru învățământ

Proiectul care ar putea introduce uniforma obligatorie în școlile din România a trecut de o etapă importantă în Parlament, însă forma sa a fost modificată față de variantele discutate anterior. Comisia pentru învățământ din Senat a dat, marți, 15 septembrie 2026, raport favorabil inițiativei, dar a eliminat sancțiunile financiare care stârniseră controverse în ultimele zile.

Astfel, părinții nu ar mai urma să fie amendați dacă elevii vin la școală fără uniformă. Au dispărut și sancțiunile prevăzute pentru unitățile de învățământ care nu aplică măsura. Obligația purtării uniformei rămâne însă în proiect.

Important pentru părinți și elevi: votul din comisie nu înseamnă că uniformele au devenit deja obligatorii. Inițiativa trebuie să treacă prin plenul Senatului, iar Camera Deputaților este forul decizional.

Amenzile pentru părinți și școli au fost eliminate

Înainte de votul din Comisia pentru învățământ, una dintre cele mai controversate prevederi era cea referitoare la sancțiuni.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Într-o variantă discutată înaintea votului erau prevăzute amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții elevilor care nu purtau uniforma. Pentru unitățile de învățământ care nu respectau obligațiile referitoare la uniforme fuseseră prevăzute sancțiuni de 5.000 până la 10.000 de lei.

Aceste sancțiuni nu se mai regăsesc în forma adoptată de Comisia pentru învățământ. Amendamentele prin care au fost eliminate amenzile au fost susținute de reprezentanții PSD, PNL și AUR din comisie, în timp ce reprezentanții USR s-au abținut.

Așadar, dacă proiectul va deveni lege în forma actuală, uniforma ar urma să fie obligatorie, însă nerespectarea acestei obligații nu ar atrage amenzile propuse anterior.

Vezi și:

Părinții ar putea primi amenzi de până la 5.000 de lei dacă elevii nu poartă uniformă. Ce prevede proiectul

Nu va exista aceeași uniformă în toate școlile

Proiectul nu prevede introducerea unui model unic de uniformă pentru toți elevii din România. Fiecare unitate de învățământ ar urma să își stabilească propriul model.

Modelele, standardele tehnice și elementele componente ale uniformei ar urma să fie stabilite la nivelul unității de învățământ. Proiectul prevede consultarea reprezentanților elevilor și părinților în procesul de stabilire a uniformei.

Senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre susținătorii inițiativei, a declarat după ședința comisiei că tipul de uniformă ar urma să fie stabilit la nivelul fiecărei școli, în colaborare cu părinții și elevii. El a susținut că măsura urmărește diminuarea diferențelor vizibile dintre elevi și consolidarea sentimentului de apartenență la școală.

Inițiativa legislativă a fost justificată de susținători și prin ideea că uniforma ar putea reduce situațiile de bullying generate de diferențele socio-economice dintre elevi. Această justificare este însă contestată. Consiliul Economic și Social a dat anterior aviz negativ proiectului, argumentând că fenomenul de bullying necesită măsuri mai ample de prevenție, consiliere și gestionare a conflictelor.

Cine ar urma să plătească uniformele elevilor

O altă problemă importantă este costul uniformelor. Forma proiectului aflată în Parlament prevede posibilitatea acordării gratuității sau a unor subvenții pentru achiziționarea acestora.

Finanțarea ar putea proveni din bugetele consiliilor locale, consiliilor județene sau din bugetul Consiliului General al Municipiului București, precum și din fonduri externe nerambursabile.

Totuși, forma discutată în comisie nu obligă autoritățile locale să plătească uniformele tuturor elevilor. Acestea ar avea posibilitatea de a aloca bani din bugetele locale, ceea ce lasă deschisă problema modului concret în care costurile vor fi suportate dacă proiectul ajunge lege.

Impactul financiar a fost unul dintre argumentele invocate de criticii proiectului. Senatorul USR Ștefan Pălărie a susținut că trebuie analizat dacă resursele disponibile pentru educație ar trebui direcționate către uniforme sau către alte programe de sprijin pentru elevii vulnerabili.

Ministerul Educației nu susține obligativitatea uniformelor

Proiectul nu beneficiază nici de susținerea Ministerului Educației și Cercetării. Punctul de vedere al instituției prezentat în ședința Comisiei pentru învățământ este împotriva introducerii obligativității uniformelor la nivel național.

Și Consiliul Național al Elevilor a criticat modul în care s-au desfășurat consultările, reclamând faptul că reprezentanții elevilor nu au fost chemați la discuțiile din comisie în care proiectul a fost votat.

Prin urmare, există în continuare poziții diferite asupra măsurii: inițiatorii o prezintă drept un instrument pentru reducerea diferențelor vizibile și crearea unui sentiment de apartenență, în timp ce criticii pun sub semnul întrebării eficiența sa împotriva bullyingului, costurile și modul de consultare.

Când ar putea deveni uniforma obligatorie

Deocamdată, elevii nu au o nouă obligație generală de a purta uniformă ca urmare a votului din 15 septembrie. Comisia pentru învățământ a Senatului a acordat raport favorabil, ceea ce reprezintă doar una dintre etapele procedurii parlamentare.

Proiectul merge mai departe în plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată. Ulterior, inițiativa trebuie analizată de Camera Deputaților, care are votul decizional. Abia după finalizarea traseului parlamentar și, dacă este adoptată, promulgarea și intrarea în vigoare a legii se poate vorbi despre o nouă obligație aplicabilă elevilor.

Inițiatorii au indicat drept țintă aplicarea măsurii începând cu anul școlar viitor, însă acest calendar depinde de forma finală și de parcursul proiectului în Parlament.

Față de variantele discutate anterior, schimbarea esențială este, așadar, eliminarea sancțiunilor: uniforma obligatorie rămâne în proiect, dar amenzile pentru părinți și pentru școli au fost scoase în Comisia pentru învățământ.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent