Unde va lovi cel mai puternic următorul mare cutremur din România. Gheorghe Mărmureanu: „Ar fi dezastru”

Cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs luni în zona seismică Vrancea a readus în discuție scenariul unui seism major în România. Profesorul Gheorghe Mărmureanu spune că un viitor cutremur puternic produs în Vrancea ar putea avea efecte importante pe o suprafață extinsă, indicând Moldova, zona Focșani, Muntenia și Dobrogea. Specialistul subliniază însă că nu poate fi stabilit momentul în care se va produce un asemenea eveniment.

Mărmureanu: Efecte puternice în mai multe regiuni

Cutremurele vrâncene au particularitatea de a se produce la adâncimi considerabile, iar energia lor poate fi transmisă la distanțe mari. Tocmai de aceea un seism major din Vrancea nu reprezintă o problemă exclusiv pentru localitățile aflate în apropierea epicentrului.

Gheorghe Mărmureanu consideră că mai multe regiuni ar putea resimți puternic un viitor seism major.

„Cutremurele astea vrâncene sunt foarte curioase, sunt de mare adâncime. Ori, acolo unde sunt ele, o parte din energie se consumă pe drum, dar totuși nu întotdeauna”, a explicat seismologul.

În privința zonelor expuse, acesta a indicat „Moldova toată, Focșani, Muntenia, Dobrogea”. Efectele concrete nu pot fi însă stabilite dinainte. Ele vor depinde, printre altele, de magnitudine, adâncimea seismului și mecanismul de rupere.

Vezi și:

Cu ce avere pleacă Diana Buzoianu de la Ministerul Mediului. Ce salariu avea şi ce are acum în conturi

Ce spune despre primele secunde ale unui cutremur

Profesorul a vorbit și despre modul în care poate fi perceput începutul unui seism vrâncean puternic.

„Dacă simțiți că sunteți în casă și aveți mișcare verticală importantă, trebuie să știți că în următoarele 10-15 secunde urmează ceva foarte puternic”, a declarat Mărmureanu, la România TV.

Afirmația nu trebuie interpretată ca o metodă de predicție a cutremurelor. Seismologia nu poate spune cu zile, luni sau ani înainte data și ora la care se va produce un cutremur major. Este vorba despre succesiunea undelor seismice după ce cutremurul s-a produs deja.

În cazul unui seism, recomandarea specialiștilor este ca oamenii să nu încerce să fugă pe scări în timpul mișcării seismice.

Vezi și:

Fenomen neașteptat în București după cutremurul de 4,8. Ce zone ar putea avea cele mai mari probleme la un seism puternic

Cutremur „în direct” pentru elevii aflați la Observatorul Seismologic din Vrancea. Cum au reacţionat când şi-au dat seama ce se întâmplă

Când ar putea veni următorul mare seism

Mărmureanu evită să ofere o dată pentru următorul cutremur major și vorbește despre intervale de timp foarte mari.

„Depinde cum va fi planul de rupere, la ce adâncime va fi, depinde ce magnitudine va avea”, a explicat acesta.

Profesorul a avansat apoi intervale de ordinul deceniilor:

„Poate să fie 50 sau 100. Vă spun cinstit, la 100 de ani eu nu aș vrea să fie, pentru că ar fi dezastru”.

Important este că aceste valori nu reprezintă o prognoză potrivit căreia România va avea un mare cutremur peste 50 sau 100 de ani. Momentul unui viitor seism major nu poate fi stabilit cu această precizie.

Cutremurul de luni a avut magnitudinea 4,8

Seismul care a readus subiectul în atenția publicului s-a produs luni, 19 octombrie, la ora 11:51:57, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Potrivit evaluării actualizate a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut magnitudinea 4,8 și s-a produs la adâncimea de 124,1 kilometri. Intensitatea a fost IV.

Epicentrul a fost localizat la aproximativ 54 de kilometri sud de Buzău, 58 de kilometri est de Brașov, 60 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 62 de kilometri nord de Ploiești și 72 de kilometri sud de Focșani. Seismul a fost resimțit inclusiv în București.

Mărmureanu a vorbit și despre un posibil tsunami la Marea Neagră

În aceeași intervenție, seismologul a amintit și date istorice privind un fenomen produs la începutul secolului trecut în Marea Neagră.

„Avem niște date că, în 1901, pe 30 martie, a fost un tsunami care ar fi generat 3-4 m la Mangalia. Alte date nu mai avem”, a declarat profesorul.

El a precizat însă imediat că informațiile disponibile sunt limitate și că „nu avem date care să spună că la Marea Neagră au fost cutremure atât de catastrofale”.

Așadar, cutremurul de luni nu reprezintă în sine un indiciu că un seism major este iminent. Ceea ce poate fi stabilit este existența riscului seismic al zonei Vrancea și faptul că efectele unui cutremur puternic produs aici se pot propaga pe o suprafață mult mai mare decât zona epicentrală.