Fenomen neașteptat în București după cutremurul de 4,8. Ce zone ar putea avea cele mai mari probleme la un seism puternic

Cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs luni în zona seismică Vrancea a fost suficient de puternic pentru a fi simțit și în București, însă un alt fenomen a atras atenția imediat după seism: pentru scurt timp, liniile de telefonie au fost întrerupte. Inginerul constructor Matei Sumbasacu spune că episodul a fost cel mai probabil provocat de numărul mare de oameni care au încercat simultan să își contacteze rudele și prietenii, și nu de avarierea infrastructurii. Seismul readuce însă în discuție o problemă mult mai serioasă pentru locuitorii Capitalei: cât de sigur este blocul în care locuiesc.

De ce au apărut probleme cu telefoanele după cutremur

Seismul s-a produs la ora 11:52, la o adâncime de 124,1 kilometri, și a fost cel mai puternic înregistrat în România în ultimii doi ani, potrivit informațiilor INFP. În București, ISU a anunțat că nu au fost înregistrate apeluri la 112 care să semnaleze probleme provocate de cutremur și a trimis echipaje pentru verificări în Centrul Vechi.

Mult mai neobișnuită a fost întreruperea temporară a unor comunicații telefonice.

„Cred că este mai degrabă o anomalie. Nu am văzut exact unde s-au întrerupt liniile telefonice, dar bănuiala mea este că întreruperile au apărut mai degrabă pentru că oamenii au vrut să afle ce fac cei dragi, nu neapărat pentru că infrastructura ar fi căzut”, a explicat Matei Sumbasacu, conform Adevărul.

Acesta precizează că verificările ISU în Centrul Vechi fac parte din procedurile normale și nu indică automat existența unor pagube.

Vezi și:

Orașele din România care se golesc. Localităţile riscă să rămână fără angajaţi, ce urmează pentru locuitori

Centrul Bucureștiului, una dintre zonele care ridică probleme

Pentru bucureșteni, întrebarea importantă este însă ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur cu adevărat puternic.

Centrul Capitalei este una dintre zonele care pot fi considerate vulnerabile, în primul rând din cauza numărului mare de clădiri vechi. Totuși, specialistul avertizează că nu există suficiente date pentru realizarea unei hărți precise care să arate că într-un anumit cartier cutremurul se va simți obligatoriu mai puternic.

Subsolul Bucureștiului diferă de la o zonă la alta, iar straturile de pământ pot amplifica sau diminua mișcarea seismică.

Vezi și:

Cutremur „în direct” pentru elevii aflați la Observatorul Seismologic din Vrancea. Cum au reacţionat când şi-au dat seama ce se întâmplă

De ce nu am primit RO-ALERT la cutremurul din Vrancea. În ce situație ar fi apărut mesajul pe telefon

„Știm că se va simți diferit, dar nu știm în ce mod, nu știm unde se va simți mai puternic și unde mai slab, pentru că nu avem suficiente studii pentru a trage o concluzie”, explică inginerul.

Există însă și o a doua problemă: distribuția clădirilor vulnerabile. Lista imobilelor expertizate nu cuprinde toate clădirile Capitalei, astfel că absența unui bloc de pe această listă nu reprezintă, prin ea însăși, o garanție privind comportamentul său la un seism.

Probleme ar putea apărea și în cartierele de blocuri

Atenția se îndreaptă frecvent spre clădirile foarte vechi din centrul Bucureștiului, dar specialistul avertizează că surprizele pot apărea și în cartierele construite în perioada comunistă.

În special unele imobile ridicate în anii ’50, ’60 și spre anii ’70 pot avea deficiențe de proiectare, au îmbătrânit și au trecut deja prin cutremurul din 1977.

„La următorul cutremur, estimez că vom avea surprize și că vor exista clădiri construite probabil în anii ’50, ’60 sau spre ’70 care vor fi foarte avariate și poate se vor prăbuși”, spune Matei Sumbasacu.

În plus, multe dintre aceste clădiri nu au beneficiat de lucrări importante de consolidare și nici de mentenanță corespunzătoare.

„Așadar, ne putem aștepta la un impact mare și în cartierele dormitor, despre care de obicei nu se vorbește”, avertizează specialistul.

Clădirile care au trecut prin cutremurele din 1940 și 1977

O categorie aparte este reprezentată de imobilele construite înainte de marele cutremur din 1940. Unele au trecut atât prin seismul din 1940, cât și prin cel din 1977, fără să fie ulterior consolidate corespunzător.

„Acestea au trecut prin cutremurele din 1940 și 1977 și au supraviețuit aproape miraculos, dar acum sunt foarte slăbite. În marea majoritate a cazurilor, dacă s-a intervenit asupra lor, s-au făcut doar reparații de suprafață imediat după cutremurul din 1977, nu o reparație sau o consolidare reală”, explică inginerul.

Din acest motiv, Sumbasacu consideră că, din perspectiva vulnerabilității structurale a clădirilor, situația este astăzi mai dificilă decât în 1977. În schimb, sistemele de intervenție și pregătirea comunităților au evoluat.

Cât de sigure sunt blocurile construite în ultimii ani

Pentru cei care locuiesc într-un ansamblu rezidențial nou, situația este diferită. România are, potrivit inginerului, norme stricte de proiectare seismică, iar o construcție realizată cu respectarea proiectului și a regulilor actuale nu ar trebui, în principiu, să ridice probleme majore.

„În România, normele de proiectare sunt foarte stricte, iar cerințele sunt stabilite la un nivel foarte ridicat. Dacă normele au fost respectate, nu ar trebui să vorbim despre o problemă la cutremur”, spune Sumbasacu.

Riscurile cresc în situațiile în care apar abateri grave, precum lucrări fără autorizații, fără diriginți de șantier sau fără respectarea proiectului.

Nici măcar o construcție nouă nu poate fi însă declarată complet invulnerabilă. Specialistul explică faptul că ingineria actuală permite proiectarea unor clădiri cu un nivel foarte ridicat de siguranță, dar nu poate elimina în totalitate riscul.

Cutremurul de 4,8 nu a provocat pagube importante în București, însă a readus în atenție diferența majoră dintre un seism moderat și unul puternic. Pentru locuitorii Capitalei, anul construcției blocului, eventualele modificări structurale, întreținerea și existența unei expertize seismice sunt informații mult mai relevante decât simplul cartier în care se află locuința.

Mii de profesori dau astăzi examen pentru posturile de director. Ce trebuie să rezolve în doar 60 de minute şi care este nota minimă necesară