Un start-up vrea să creeze câini militari prin clonare și editare genetică. Cine a investit 200 de milioane de dolari în proiect

Un start-up din Texas vrea să schimbe modul în care sunt pregătiți câinii de lucru folosiți de armată și de serviciile de intervenție din Statele Unite. Warhound a atras investiții de 200 de milioane de dolari pentru un proiect care combină clonarea, editarea genetică și tehnologia militară, cu scopul de a obține animale cu performanțe mai bune și o stare de sănătate îmbunătățită.

Compania a fost evaluată la 1,2 miliarde de dolari în urma finanțării, potrivit informațiilor publicate de Financial Times. Printre investitori se numără Ark Invest, Lux Capital, Franklin Templeton și In-Q-Tel, fondul creat pentru a sprijini tehnologii relevante pentru activitățile de informații și securitate națională ale Statelor Unite.

Warhound vrea să creeze o rezervă genetică de câini de elită

Proiectul pornește de la ideea că unele dintre cele mai performante animale folosite în misiuni ar putea deveni sursa unei noi generații de câini de lucru. Warhound intenționează să creeze o bancă biologică în care să păstreze material genetic provenit de la exemplare selectate pentru capacitățile lor.

Aceste animale ar putea fi clonate ulterior, iar tehnologiile de editare genetică ar putea fi folosite pentru modificarea anumitor caracteristici fizice și pentru îmbunătățirea longevității. Ben Lamm, unul dintre fondatorii companiei, susține că abordarea ar putea contribui și la reducerea numărului de câini care nu reușesc să termine programele de pregătire.

Câinii de lucru au un rol important în activitățile armatei, poliției și echipelor de intervenție. Aceștia sunt antrenați pentru detectarea substanțelor periculoase, identificarea amenințărilor și căutarea persoanelor. Selecția și pregătirea lor necesită timp, iar nu toate animalele ajung să îndeplinească cerințele necesare pentru misiuni.

Warhound urmărește să reducă această dependență de procesele clasice de selecție și reproducere. Totuși, obiectivele anunțate de companie nu înseamnă că toate îmbunătățirile propuse au fost deja demonstrate sau că animalele rezultate sunt pregătite pentru utilizare operațională.

Cine sunt fondatorii și ce rol va avea tehnologia militară

Warhound a fost fondată de Palmer Luckey, cofondator al companiei de tehnologie militară Anduril, și Ben Lamm, antreprenor cunoscut pentru proiectele sale din domeniul biotehnologiei. Cei doi au conceput inițiativa cu aproximativ 18 luni înainte de anunțarea finanțării.

Lamm a descris proiectul drept un fel de program „Captain America pentru câini”, făcând referire la posibilitatea de a combina îmbunătățirile biologice cu tehnologia avansată. Potrivit antreprenorului, scopul este dezvoltarea unor animale capabile să detecteze și să înțeleagă mai bine amenințările întâlnite pe câmpul de luptă.

Anduril urmează să contribuie la dezvoltarea unor veste de protecție și a unor tehnologii destinate câinilor de lucru. Echipamentele ar trebui să le îmbunătățească performanțele și să le ofere protecție în timpul misiunilor. Palmer Luckey a declarat că nu va deține acțiuni la Warhound și nu va participa la administrarea zilnică a companiei.

Proiectul combină astfel două direcții distincte: intervenția asupra materialului genetic și dezvoltarea echipamentelor utilizate de animale. Rămâne de văzut în ce măsură aceste tehnologii vor putea fi integrate în activitățile militare și ce rezultate vor obține în condiții reale.

Investitori cu legături în industria de apărare și securitate

Finanțarea de 200 de milioane de dolari reunește investitori din domeniul tehnologiei, al serviciilor financiare și al securității naționale. Printre aceștia se află Ark Invest, firma de investiții fondată de Cathie Wood, Lux Capital și Franklin Templeton.

Un nume important de pe lista investitorilor este In-Q-Tel, organizație creată pentru a finanța și susține dezvoltarea unor tehnologii care pot fi utile comunității americane de informații. Participarea sa indică interesul pentru proiecte aflate la intersecția dintre biotehnologie și securitate, fără să demonstreze însă că Warhound a primit deja un contract guvernamental pentru utilizarea câinilor.

Compania va fi condusă de David Spirk, fost pușcaș marin american, care a ocupat funcția de prim director de date al Pentagonului și a fost consilier senior la Palantir Technologies. Printre obiectivele declarate se numără și reducerea dependenței Statelor Unite de crescătorii europeni, care reprezintă în prezent o sursă importantă de câini de lucru.

Ben Lamm conduce și Colossal Biosciences, companie implicată în proiecte de clonare și editare genetică. Experiența sa în acest domeniu se află la baza inițiativei Warhound, care urmărește să aplice tehnologii biologice unor animale folosite în activități cu risc ridicat.

Clonarea promite rezultate mai bune, dar ridică întrebări

Warhound susține că selectarea și clonarea exemplarelor cu performanțe ridicate ar putea contribui la obținerea unor câini mai potriviți pentru misiuni. Editarea genetică ar putea adăuga posibilitatea modificării unor caracteristici legate de sănătate și rezistență, însă eficiența acestor intervenții trebuie demonstrată prin rezultate concrete.

Performanța unui câine de lucru nu depinde exclusiv de gene. Dresajul, temperamentul, mediul, starea de sănătate și relația cu persoana alături de care lucrează au, de asemenea, un rol important. Prin urmare, clonarea unui exemplar performant nu garantează că animalul rezultat va avea aceleași aptitudini în toate situațiile.

Există și problema bunăstării animalelor. Modificările genetice și procedurile de clonare trebuie evaluate inclusiv în privința riscurilor pentru sănătate, iar promisiunea unei longevități mai mari nu reprezintă, în sine, dovada unui rezultat favorabil.

Apple ascunde un iPod virtual în Apple Music. Cum poți folosi rotița clasică și asculta melodii