UE pune la bătaie 180 de milioane de euro pentru a reduce dependența de cloud-ul american

Scriam recent, pe Playtech, despre cât de dependentă și vulnerabilă a devenit Europa din cauza infrastructurii digitale controlate de companii americane, într-un context în care cloud-ul nu mai este doar o chestiune tehnică, ci și una de securitate și suveranitate. În acest peisaj, noua mutare a Comisiei Europene pare să vină ca un răspuns concret: UE pune la bătaie 180 de milioane de euro pentru servicii cloud europene, într-un efort clar de a reduce dependența de tehnologia din SUA.

Contractul, atribuit pe o perioadă de șase ani, vizează furnizarea de servicii cloud pentru peste 40 de agenții ale Uniunii Europene. Este una dintre cele mai clare încercări de până acum de a construi o alternativă funcțională la infrastructura dominată de giganții americani din tehnologie.

Patru furnizori europeni aleși pentru proiect

Potrivit Reuters, Comisia Europeană a selectat patru companii pentru acest contract: Post Telecom din Luxemburg, StackIT din Germania, Scaleway (parte a grupului francez Iliad) și Proximus din Belgia. Acestea vor lucra împreună pentru a livra servicii cloud adaptate nevoilor instituțiilor europene.

În spatele acestor companii se află și parteneriate mai largi. De exemplu, Post Telecom va colabora cu OVHcloud și Clever Cloud, în timp ce Proximus conduce un consorțiu care include nume precum Mistral AI și Thales. Practic, Europa încearcă să construiască un ecosistem tehnologic propriu, capabil să concureze cu ofertele existente la nivel global.

Ce înseamnă „suveranitate cloud” pentru UE

Contractul face parte dintr-un cadru mai larg al Comisiei Europene, denumit „Cloud Sovereignty Framework”. Pe scurt, furnizorii selectați trebuie să respecte reguli stricte privind controlul asupra datelor și infrastructurii.

Asta înseamnă că entitățile din afara Uniunii Europene trebuie să aibă un acces limitat sau chiar inexistent la datele gestionate prin aceste servicii. Într-un context în care legislații precum CLOUD Act din SUA pot permite accesul la date stocate în afara țării de origine, astfel de măsuri devin esențiale.

Obiectivul este clar: instituțiile europene să nu mai depindă complet de infrastructuri externe atunci când vine vorba de informații sensibile.

Un prim pas, dar nu suficient

Deși suma de 180 de milioane de euro poate părea importantă, ea este relativ mică în comparație cu investițiile uriașe ale marilor companii americane în cloud. Amazon, Microsoft sau Google investesc anual miliarde în dezvoltarea infrastructurii globale.

Totuși, această decizie are mai ales o valoare simbolică și strategică. Arată că Europa începe să trateze suveranitatea digitală ca pe o prioritate reală, nu doar ca pe un concept teoretic.

Rămâne de văzut cât de rapid vor evolua aceste inițiative și dacă vor reuși să ofere alternative competitive. Cert este că direcția este deja stabilită: Europa încearcă să-și recâștige controlul asupra propriului ecosistem digital, într-o lume în care tehnologia a devenit o formă de putere.

Topul domeniilor în care salariile au crescut la începutul lui 2026. Ce arată noile date INS