Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie 2026. De ce se sfințesc merele și mierea și ce alte datini se păstrează pe 20 iulie

Sfântul Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an pe 20 iulie, fiind unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul ortodox. În tradiția populară românească, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe transmise din generație în generație. De la sfințirea merelor și a mierii până la pomenirea celor adormiți și respectarea unor interdicții legate de muncă, multe dintre aceste datini se păstrează și astăzi în diferite zone ale țării.

De ce se sfințesc merele și mierea de Sfântul Ilie

Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că, în ziua de Sfântul Ilie, credincioșii duc la biserică merele din noua recoltă, dar și miere, pentru a fi binecuvântate de preot.

În trecut, în multe sate din România exista obiceiul ca oamenii să nu guste din merele noi înainte de această sărbătoare. Se credea că primele fructe trebuie mai întâi oferite lui Dumnezeu, prin sfințire, iar apoi împărțite de pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice. Abia după acest moment, familia putea consuma merele din noua recoltă.

Mierea ocupă, la rândul ei, un loc important în tradițiile legate de Sfântul Ilie. În credința populară, perioada din jurul datei de 20 iulie marchează începutul recoltării mierii din stupi. Din acest motiv, apicultorii îl consideră pe Sfântul Ilie ocrotitorul lor și îi cer binecuvântarea pentru un an bogat și pentru sănătatea albinelor.

Vezi și:

Ce salarii ar putea avea președintele, premierul și parlamentarii până în 2031. Proiectul care schimbă grila de salarizare

Ce se împarte și ce alte obiceiuri se păstrează pe 20 iulie

În multe comunități, după slujba religioasă, credincioșii împart de pomană mere, miere, colaci, fructe de sezon și alte alimente, în memoria celor adormiți. Gestul este considerat o faptă de milostenie și reprezintă un mod prin care sunt pomeniți cei care nu mai sunt printre noi.

În unele regiuni ale țării, oamenii duc la biserică și busuioc sau flori de câmp, care sunt sfințite și apoi păstrate în casă. Potrivit tradiției, acestea ar aduce binecuvântare și ocrotire asupra gospodăriei.

Tot în această perioadă, în trecut, apicultorii deschideau pentru prima dată stupii pentru recoltarea mierii, iar în multe sate aveau loc târguri și întâlniri dedicate acestui moment important din calendarul agricol.

Tradiții și credințe populare de Sfântul Ilie

În imaginarul popular, Sfântul Ilie este asociat cu tunetele, fulgerele și furtunile de vară. Legenda spune că sfântul străbate cerul într-un car de foc și pedepsește răul cu fulgerele sale. Din acest motiv, în trecut oamenii evitau să lucreze pe câmp în ziua de 20 iulie, considerând că astfel se feresc de grindină și de vremea rea.

În numeroase sate românești se obișnuia ca această zi să fie dedicată rugăciunii și participării la slujbă, iar muncile agricole erau amânate pentru zilele următoare. Totodată, exista credința că respectarea sărbătorii aduce belșug, iar nerespectarea ei poate atrage pagube provocate de furtuni.

Este important de precizat că multe dintre aceste credințe fac parte din tradiția populară și nu reprezintă învățături oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române. Biserica îi îndeamnă pe credincioși să participe la Sfânta Liturghie, să se roage și să cinstească sărbătoarea prin fapte bune și milostenie.

Chiar dacă o parte dintre vechile obiceiuri s-au pierdut odată cu trecerea timpului, tradiții precum sfințirea merelor și a mierii, pomenirea celor adormiți sau participarea la slujba de Sfântul Ilie continuă să fie respectate în numeroase localități din România, păstrând vie legătura dintre credință, natură și moștenirea culturală a satului românesc.

AI-ul va putea lucra mai ușor cu aplicațiile pe care le folosim zilnic. Schimbarea importantă din spate care poate reduce costurile