Templu roman vechi de 1.800 de ani, descoperit în Germania. Era dedicat zeului Marte, iar arheologii au găsit și o statuetă a Victoriei

Templu roman vechi de 1.800 de ani, descoperit în Germania. Era dedicat zeului Marte, iar arheologii au găsit și o statuetă a Victoriei
foto - Lars Görze MA, LfDH
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google
Un templu roman vechi de aproximativ 1.800 de ani a fost scos la lumină în apropierea unui fost fort militar din Germania. Construcția era dedicată lui Marte, zeul roman al războiului, iar printre obiectele descoperite se află fragmente ale unei statui care l-ar fi reprezentat chiar pe acesta și o statuetă a zeiței Victoria, personificarea victoriei în lumea romană, potrivit Live Science.

Descoperirea a fost făcută la Kapersburg, în landul Hessa, la aproximativ 26 de kilometri nord de Frankfurt. Din 2024, arheologii cercetează zona civilă aflată lângă fortul roman, cunoscută sub numele de „vicus”. Noile vestigii oferă informații despre religia, activitățile și viața de zi cu zi de la una dintre frontierele Imperiului Roman.

Templul era dedicat zeului roman Marte

Una dintre cele mai importante surprize ale actualei campanii arheologice a fost identificarea templului chiar la marginea zonei excavate. În interior, cercetătorii au descoperit mai multe fragmente dintr-o inscripție votivă. Analizarea textului a arătat că edificiul fusese dedicat lui Marte, una dintre cele mai importante divinități ale lumii romane.

Descoperirile nu se opresc însă la inscripție. Echipa a recuperat două pietre votive, fragmente ale unei statui despre care specialiștii cred că l-ar putea reprezenta pe Marte și o statuetă a Victoriei. Victoria era personificarea succesului militar și apare frecvent în arta și religia romană asociată armatei și puterii imperiale.

Statueta o înfățișează ca pe o figură înaripată asociată cu simbolurile triumfului, precum ramura de palmier și cununa de lauri. Asocierea dintre Marte și Victoria este cu atât mai relevantă într-un asemenea loc, aflat lângă o bază militară ridicată pentru apărarea unei regiuni de frontieră.

Astfel de obiecte votive îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine credințele soldaților și ale populației care trăia în jurul forturilor. Alte descoperiri arheologice din perioada romană au arătat, de asemenea, cât de strâns erau legate religia, viața cotidiană și structurile militare ale imperiului.

Fortul Kapersburg a fost folosit timp de aproximativ 150 de ani

Fortul Kapersburg fusese cercetat de arheologi încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Construcția sa este plasată la începutul secolului al II-lea, probabil în timpul împăratului Traian sau al succesorului său, Hadrian.

Aici a fost staționată timp de aproximativ 150 de ani o unitate auxiliară romană, cunoscută drept Numerus Nidensium. Fortificația făcea parte din sistemul defensiv de la granița Imperiului Roman, într-o regiune în care trupele imperiale se aflau în contact direct cu populațiile germanice.

Traian și Hadrian sunt printre cei mai cunoscuți împărați ai Romei, iar perioada lor a coincis cu una dintre cele mai extinse faze teritoriale ale imperiului. Traian este cunoscut în special pentru războaiele cu dacii, evenimente reprezentate pe Columna lui Traian, în timp ce Hadrian a consolidat frontierele și a ordonat construirea celebrului zid care îi poartă numele în actuala Marea Britanie.

În jurul forturilor romane se dezvoltau frecvent așezări civile, numite „vicus”. Acolo locuiau comercianți, meșteșugari, familii ale militarilor și alte persoane care furnizau bunuri și servicii necesare garnizoanei. Despre această așezare de lângă Kapersburg se știa însă foarte puțin până la începutul noilor săpături.

O întreagă așezare se afla la doar câțiva centimetri sub pădure

Unul dintre lucrurile care i-au impresionat pe arheologi este starea excepțională de conservare a sitului. Unele straturi arheologice încep la doar câțiva centimetri sub podeaua pădurii. Pentru că terenul nu a fost folosit intensiv pentru agricultură, multe dintre nivelurile istorice care ar fi fost distruse în alte zone au rămas aici aproape intacte.

Săpăturile au produs și o altă surpriză. Cercetătorii se așteptau să găsească un număr important de locuințe, însă au descoperit mai ales urme ale activităților meșteșugărești și economice. Au fost identificate inclusiv o zonă folosită de fierari și instalații asociate procesării alimentelor, ceea ce sugerează că această parte a așezării funcționa ca un fel de cartier de producție și servicii.

Mai mult, cercetările au arătat că zona a fost reorganizată în timp. Unele spații folosite inițial pentru activități meșteșugărești au fost nivelate, iar ulterior pe teren au fost ridicate construcții rezidențiale. Au fost identificate și urme ale drumurilor romane și ale terasării terenului.

În apropierea templului au apărut inclusiv o fibulă din Antichitatea târzie și fragmente de ceramică realizată manual. Autoritățile arheologice din Hessa spun că acestea ar putea reprezenta primele dovezi arheologice că zona a continuat să fie folosită și după retragerea romanilor, posibil de comunități alamane.

Arheologii vor să continue săpăturile

Noile cercetări schimbă imaginea pe care specialiștii o aveau despre Kapersburg. Dacă fortificația propriu-zisă era relativ bine cunoscută, așezarea civilă din jur începe abia acum să-și dezvăluie structura, templele și zonele de producție.

Descoperirea templului dedicat lui Marte este importantă tocmai pentru că oferă o imagine asupra credințelor oamenilor care trăiau la marginea imperiului. Împreună cu statueta Victoriei, pietrele votive și celelalte fragmente de sculpturi, situl arată că religia romană era prezentă activ și în comunitățile dezvoltate în jurul garnizoanelor militare.

Echipa intenționează să continue cercetările și în următoarea campanie arheologică. Specialiștii speră că noi săpături vor putea stabili mai clar cât timp a fost locuit vicus-ul și ce s-a întâmplat în regiune după dispariția controlului roman.

La aproape două milenii distanță, câțiva centimetri de pământ și stratul protector al pădurii au păstrat astfel fragmente dintr-o comunitate aflată cândva chiar la granița uneia dintre cele mai puternice civilizații ale Antichității.