Substantive care au plural, deși mulți cred că nu. Unele forme par ciudate, dar sunt corecte

Limba română ascunde numeroase capcane gramaticale, iar unele dintre cele mai interesante apar chiar la substantivele pe care le folosim aproape zilnic. De multe ori, anumite cuvinte sunt considerate greșit defective de plural sau de singular, doar pentru că formele lor sunt rare ori sună neobișnuit.

În realitate, multe dintre aceste substantive au forme corecte atât pentru singular, cât și pentru plural, chiar dacă foarte puțini oameni le folosesc în vorbirea de zi cu zi. Două categorii de cuvinte atrag atenția în mod special: cele despre care mulți cred că nu au plural și cele despre care se spune adesea că nu au singular.

Substantive care au plural, deși mulți cred că nu

În această categorie intră cuvinte care seamănă cu substantivele defective de plural și tocmai de aceea creează confuzii. Spre exemplu, mulți români cred că termeni precum „benzină” sau „motorină” nu pot avea plural, la fel cum se întâmplă în cazul substantivului „petrol”, care este defectiv de plural.

Totuși, forma corectă de plural există:

Vezi și:

Ce înseamnă alertele de călătorie emise de MAE și de ce nu ar trebui să le ignori înainte de o vacanță

• benzină – benzine
• motorină – motorine
• pizza – pizze
• brânză – brânze
• cenușă – cenuși
• mujdei – mujdeie

Unele dintre aceste forme sunt rar întâlnite, însă ele există în limba română și sunt acceptate de normele actuale.

La fel de interesante sunt și substantivele care, în trecut, aveau două variante de plural, dar în timp au rămas doar cu una singură. Exemplele cele mai cunoscute sunt:

• lighean – ligheane
• gălușcă – găluști
• cicatrice – cicatrici
• item – itemi
• torent – torenți
• piedestal – piedestaluri

Astăzi, forme precum „lighene”, „găluște” sau „torente” sunt considerate greșite, deși în trecut au circulat în limbă.

Substantive despre care mulți cred că nu au singular

Există și situația inversă: cuvinte pe care majoritatea oamenilor le folosesc doar la plural și despre care se crede că nu au deloc formă de singular.

Confuzia apare fie pentru că seamănă cu substantivele defective de singular, fie pentru că unele chiar au fost considerate astfel în trecut.

Printre cele mai interesante exemple se numără:

• pantaloni – pantalon
• icre – icră
• tărâțe – tărâță
• ghilimele – ghilimea
• plete – pleață

În cazul unor forme precum „ghilimea” sau „pleață”, utilizarea este foarte rară astăzi, însă cuvintele există în dicționare și fac parte din evoluția limbii române.

Specialiștii spun că astfel de exemple arată cât de vie și schimbătoare este limba. Unele forme dispar în timp, altele devin rare, iar anumite variante considerate cândva corecte ies treptat din uz.

Totodată, aceste substantive demonstrează că multe dintre regulile pe care oamenii le cred absolute sunt, de fapt, mai flexibile decât par. De aceea, chiar și vorbitorii experimentați ajung uneori să fie surprinși de anumite forme gramaticale.

Exemple precum „itemi”, „benzine” sau „pantalon” continuă să stârnească reacții și dezbateri în mediul online, mai ales pentru că multe dintre ele sunt foarte rar folosite în conversațiile obișnuite.

Profesorii de limba română spun însă că astfel de curiozități gramaticale pot fi extrem de utile pentru elevi, deoarece îi ajută să înțeleagă mai bine cum funcționează limba și cum se transformă regulile în timp.

În plus, asemenea exemple îi fac pe mulți să privească limba română cu mai mult interes și atenție, descoperind că dincolo de regulile clasice există numeroase excepții și forme surprinzătoare.