Subiecte Evaluare Națională clasa a VI-a 2026 la Limba română. Ce cerințe au avut elevii la testare

Elevii de clasa a VI-a au susținut marți, 26 mai 2026, proba de Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale. Testarea a avut o durată de 60 de minute, iar elevii au avut de rezolvat 20 de cerințe împărțite în două părți.

La prima parte, elevii au primit două texte la prima vedere. Primul text a fost un fragment din „O călătorie prin univers. Astrofizica povestită” de Cristian Presură, iar al doilea text a fost extras din „Pana de curent” de Ana Maria Sandu.

Pornind de la textul lui Cristian Presură, elevii au avut de răspuns la întrebări despre evoluția teoriilor legate de forma Pământului și despre descoperirile științifice de-a lungul timpului.

Una dintre cerințe a fost:

Vezi și:

Ce înseamnă alertele de călătorie emise de MAE și de ce nu ar trebui să le ignori înainte de o vacanță

„Cât de importantă este știința în lumea în care trăim? Menționează două utilizări ale științelor (matematică, fizică, geografie etc.) în viața de zi cu zi.”

Elevii au trebuit să ofere exemple concrete din domenii diferite.

Ce exerciții au avut elevii la partea de gramatică

Pe lângă întrebările de înțelegere a textului, elevii au avut și cerințe de gramatică și vocabular.

Aceștia au trebuit:

Vezi și:

Subiecte Evaluare Națională clasa a VI-a 2026 la Matematică și Științe ale naturii. Elevii au avut de desenat un circuit electric

Evaluarea Națională la clasa a VI-a continuă cu testarea la Matematică și Științe ale naturii. Elevii au la dispoziție o oră pentru rezolvarea subiectelor

• să identifice sensul unui cuvânt;
• să stabilească dacă anumite enunțuri sunt scrise corect;
• să completeze forme corecte ale unor cuvinte;
• să recunoască pronume și forme verbale;
• să identifice punctuația corectă.

De asemenea, elevii au avut de redactat un dialog de minimum patru replici, ca o continuare a textului „Pana de curent”.

Un alt exercițiu le-a cerut să precizeze un avantaj și un dezavantaj ale unei pene de curent.

Exemple de cerințe primite de elevi

Printre întrebările din test s-au numărat:

• „În ce secol și-au dat seama oamenii că Pământul se rotește în jurul axei sale?”
• „Care este data sărbătoririi Zilei Mondiale a Pământului?”
• „În ce zi a săptămânii se sărbătorește, în 2026, Ziua Internațională a Biodiversității?”
• „Ce sfat i-ai da fetiței, având în vedere atitudinea ei din momentul penei de curent?”

Elevii au avut și exerciții de ordonare cronologică a unor teorii despre Univers și Pământ, pe baza textului lui Cristian Presură.

Ce texte au primit elevii la Evaluarea Națională de clasa a VI-a 2026

Fragmentul din Cristian Presură a prezentat evoluția ideilor despre Univers, de la teoriile geocentrice până la modelul heliocentric propus de Nicolaus Copernic și confirmat ulterior de Isaac Newton.

Textul Anei Maria Sandu a urmărit discuția dintre o fetiță și bunica ei în timpul unei pene de curent, punând accent pe relația dintre generații și pe dependența de tehnologie.

La finalul testului, elevii au avut de realizat un dialog care să continue întâmplările din textul literar.

Textul 1 – „Puțină istorie” de Cristian Presură

„În zorii istoriei, când au luat în stăpânire Pământul, oamenii au început să își pună întrebări despre locul unde se găsesc și, mânați de curiozitate, au vrut să știe ce se află deasupra lor, acolo unde nu se gândeau c-ar putea ajunge vreodată.

Vechile civilizații au împărtășit multă vreme convingerea că Pământul este centrul fix al universului și are forma unui disc înconjurat de un vast ocean, în vreme ce bolta cerească se arcuiește ca o cupolă deasupra sa, sprijinită pe crestele munților.

În secolul al VI-lea î.e.n., acestei viziuni i-a luat locul una nouă, susținută de matematicieni, astronomi și filozofi care și-au întemeiat teoria pe simpla observație: văzând că o corabie care se apropie de port din depărtare nu se vede în întregime, ci mai întâi i se zărește catargul, ei și-au dat seama că Pământul nu e plat, ci are o curbură.

Confirmarea acestei supoziții a venit abia în anul 1519, când cinci corăbii sub comanda lui Fernando Magellan au plecat din orașul Sevilla din Spania într-o călătorie spre capătul lumii. Corăbiile au pornit spre vest, au străbătut oceanele Atlantic, Pacific și Indian și, după trei ani, navigând numai spre apus, flota împuținată s-a întors exact în locul de unde plecase. Aceasta a dovedit fără urmă de îndoială că Pământul nu poate fi decât o sferă.

Prin secolul al X-lea, știința a făcut încă un pas înainte: astronomii au început să-și dea seama că Pământul se rotește zilnic de la vest la est, în jurul propriei axe. Concluzia lor se întemeia tot pe observație: privind cerul ziua, era lesne de remarcat că întotdeauna Soarele răsare la est și apune la vest, iar noaptea stelele și Luna se mișcă pe bolta uriașă aceeași traiectorie.

Convingerea oamenilor că Pământul este centrul universului, iar Soarele, Luna și stelele se învârt în jurul lui s-a menținut vreme îndelungată. Această viziune se numește geocentrică, de la cuvintele din greaca veche geo (gē) – pământ și kentron – centru.

Abia în secolul al XVI-lea, matematicianul și astronomul Nicolaus Copernic s-a opus acestei păreri prin viziunea heliocentrică, de la cuvintele din greaca veche helios – Soare și kentron – centru. Acesta a așezat Soarele în centrul lumii cunoscute și a stabilit că Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul său.

Ceva mai târziu, Isaac Newton (secolul XVII) a risipit orice dubiu cu privire la modelul heliocentric. Mai mult, el a demonstrat că mișcarea obiectelor de pe Pământ și mișcarea corpurilor cerești se supun aceleiași legi fizice și a susținut ideea revoluționară că planeta noastră are forma unei sfere turtite la poli.

Astăzi, știm mai multe decât oricând despre cosmos și despre locul nostru în univers, căci în secolul XX, grație progresului tehnologic, omul a reușit ceea ce pe vremea lui Copernic nu părea cu putință: explorarea spațiului.”

(Cristian Presură, „O călătorie prin univers. Astrofizica povestită”)

Textul 2 – „Pana de curent” de Ana Maria Sandu

„— Câtă baterie mai ai? o întrebă Sophie pe bunica ei.

Femeia își luă telefonul de pe masă și, după ce-l verifică, îi răspunse:

— 35%. Asta înseamnă o jumătate de oră pentru telefonul meu.

— Ce porcărie, zise fetița nervoasă și aruncă plusul-pisică, pe care îl avea lângă ea, pe podea.

Laptopul rămăsese la încărcat, dar nu se vedea nicio lumină. Amândouă stăteau pe întuneric, una pe pat, alta pe fotoliu, iar capul fetiței părea fosforescent de la ecranul tabletei.

— 15% și se închide și ăsta. Îți dai seama ce tragedie? strigă Sophie.

— Au trecut doar niște ore, liniștește-te, încercă femeia s-o calmeze.

— Când o să vină curentul? De ce nu-l repară nimeni? începu să plângă fetița.

— Așa ceva chiar nu s-a mai întâmplat de mult. De pe vremea când eram eu tânără, spuse bunica.

— Cum adică? vru să știe fetița.

— Nu contează, noi aveam telefoane fixe, cu fir adică, deci nu ne încurca foarte tare, îi răspunse zâmbind bunica.

— Îți arde de glumă sau cum? se răsti Sophie.

Era vacanță și, o săptămână pe an, fetița venea în fiecare vară la bunica. Pentru asta era nevoie să călătorească cu un avion, să zboare trei ore și apoi să mai ia un tren încă vreo cinci, unde o aștepta mereu bunii Doina, cu ciorbă cu perișoare și dovlecei pane, care îi plăceau la nebunie lui Sophie încă de când era mică.

Zilele treceau greu, între dimineață și seară era atât de mult timp, că nu-i vedea capătul. Făceau de toate. Scoteau de prin dulapuri haine și pantofi vechi, cu care fetița se proba, din sertare, mărgele și brățări, iar din cutia de fotografii, toate pozele alb-negru cu tatăl ei când era copil. Îl studia cu atenție, de parcă i-ar fi fost greu să creadă că fusese cândva un puști de înălțimea ei, când începuse școala, sau un bebeluș grăsuț, cu o mașinuță roșie în mâini, care râdea la Moș Crăciun.

Și, mai ales, putea să se uite cât voia pe tabletă, că bunica nu o pedepsea niciodată și nici nu se uita la ceas, cum se întâmpla acasă.

Dar toate astea fuseseră înainte. De când se luase curentul, parcă totul se schimbase și o frică nouă pusese stăpânire pe Sophie. Bunica căutase câteva lumânări și le aprinsese, iar casa părea dintr-odată și mai mare, și mai misterioasă.

— Nu m-aș mira dac-ar apărea și o fantomă, comentă fetița bosumflată.

— Hai mai bine să-ți încălzesc o cană cu lapte, încercă bunica s-o îmblânzească.

— Mai târziu, când vine lumina, spuse cu speranță fetița.

Ieșiră în curte și se uitară la geamurile vecinilor. Și la ei era la fel de întuneric, semn că avaria cuprinsese tot cartierul. Poate întreg orașul, întrebă bunica, cine știe?

— Cred că trebuie să avem răbdare până dimineață, mai spuse bunica.

Luară o cină târzie la lumina lumânării. Fetița nu-și mai sună părinții cu video, ca de obicei, le trimise doar câte un mesaj în care le povesti pe scurt cum era viața lor pe întuneric. Încheie într-o notă optimistă: „Vă pup, bateria e acum cea mai prețioasă resursă”.

În cele din urmă, se puse în pat. Întinse din obișnuință mâna spre tabletă, dar își aduse aminte de situația în care se aflau și renunță imediat.

— Buni, poți să-mi citești ceva?

Și femeia își puse ochelarii, își apropie cartea de ochi, dar îi fu imposibil să deslușească literele.

— E prea mic scrisul și prea negru întunericul, zise ea și oftă.

— Nu fi tristă, o să vreau și mâine.

Femeia o pupă pe frunte și începu să-i povestească cum, în copilăria ei, își făceau temele, seara, la lumina lumânării.

— Știi, aveam o prietenă mică, minusculă. O pată de cerneală, care îmi ordona gândurile și îmi lumina rândurile.

— Cum o chema? vru să știe fetița.

— Lola. Și era roșie și locuia pe o foaie de sugativă, îi răspunse bunica.

— Era adevărată sau inventată? întrebă ea curioasă.”

(Ana Maria Sandu, „Pana de curent”)

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din textul dat. În ce secol și-au dat seama oamenii că Pământul se rotește în jurul axei sale?

A. VI.
B. X.
C. XII.
D. XVI.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din textul dat.

Teoria conform căreia Pământul este rotund s-a bazat inițial:

A. pe imaginația vechilor civilizații.
B. pe observarea corăbiilor în larg.
C. pe legi fizice general-valabile.
D. pe observarea Pământului din spațiu.

3. Ordonează cronologic apariția următoarelor teorii prezentate în text, notând în casetă litera corespunzătoare:

A. Pământul este rotund;
B. Pământul are polii turtiți;
C. Soarele este în centrul universului;
D. bolta cerească se sprijină pe munți.

4. Menționează două informații despre călătoria navigatorului Fernando Magellan, valorificând informațiile din textul dat.

5. Explică, în unu-trei enunțuri, de ce secolul al XX-lea reprezintă o etapă semnificativă în descoperirea universului, valorificând textul dat.

6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din calendarul dat.

Care este data sărbătoririi Zilei Mondiale a Pământului?

A. 22 aprilie.
B. 24 aprilie.
C. 20 mai.
D. 22 mai.

7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din calendarul de la exercițiul 6.

În ce zi a săptămânii se sărbătorește, în 2026, Ziua Internațională a Biodiversității?

A. miercuri.
B. vineri.
C. sâmbătă.
D. duminică.

8. Cât de importantă este știința în lumea în care trăim? Menționează două utilizări ale științelor (matematică, fizică, geografie etc.) în viața de zi cu zi.

Notă! Utilizările trebuie să fie din domenii diferite.

Subiectul al II-lea – Textul „Pana de curent”

9. Prezintă, în unu-două enunțuri, despre ce este vorba în textul Anei Maria Sandu.

10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul dat.

Se dau următoarele întâmplări extrase din textul Anei Maria Sandu:

1. Fetița se neliniștește că se termină bateria tabletei.
2. Nepoata află de la bunica ei că Lola era o pată de cerneală.
3. Sophie analizează fotografiile din copilărie ale tatălui său.
4. Bunica încearcă să citească o poveste la lumina lumânării.

Seria care indică ordinea desfășurării întâmplărilor este:

A. 1, 3, 4, 2.
B. 1, 4, 3, 2.
C. 4, 1, 3, 2.
D. 4, 3, 1, 2.

11. Scrie, în fiecare casetă, personajul căruia îi aparține replica:

• „Când o să vină curentul?”
• „Mai târziu, când vine lumina.”
• „E prea mic scrisul și prea negru întunericul.”

12. Care ar putea fi, din punctul tău de vedere, un avantaj și un dezavantaj ale faptului că se produce o pană de curent?

• Un avantaj:
• Un dezavantaj:

13. Ce sfat i-ai da fetiței, având în vedere atitudinea ei din momentul penei de curent? Motivează-ți răspunsul, în 30-50 de cuvinte, valorificând textul Anei Maria Sandu.

Partea a II-a – Gramatică și redactare

14. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul cuvântului subliniat în secvența „O pată de cerneală, care îmi ordona gândurile” este:

A. anticipa.
B. dezorganiza.
C. disciplina.
D. memora.

15. Notează obiectul la care face referire forma clitică/neaccentuată a pronumelui personal, de persoana a III-a, numărul singular, genul masculin, în cazul acuzativ, din secvența:

„Femeia își luă telefonul de pe masă și, după ce-l verifică, îi răspunse.”

Obiectul este ____________.

16. Stabilește dacă fiecare enunț este scris corect sau nu, notând „X” în căsuța corespunzătoare.

• Nerăbdarea ne creează probleme.
• Își dorește să aibă dreptate.
• Va trebui să ne întâlnim.
• Aș vrea să ia și pâine.
• Glasul bunicăi e blând.

17. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Toate semnele de punctuație sunt utilizate corect în enunțul:

A. – Mi-ai mai povestit, bunico, despre cartea „Amintiri din copilărie”!
B. – Mi-ai mai povestit, bunico, despre cartea Amintiri din copilărie!
C. – Mi-ai mai povestit bunico despre cartea „Amintiri din copilărie”!
D. – Mi-ai mai povestit bunico, despre cartea „Amintiri din copilărie”!

18. Completează spațiile punctate cu forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț:

„Sophie, dacă tot ai nevoie de telefon, puneți-l / pune-ți-l (1) la încărcat, fiindcă mai de vreme / devreme (2) s-a luat curentul și sunt destul / destui (3) de mulți copii care vor dori / dorii (4) să-l încarce!”

19.Alcătuiește un enunț imperativ despre vacanță, în care verbul „a face” să fie utilizat la forma negativă, numărul singular.

20. Scrie un dialog de minimum patru replici, în care să prezinți o continuare a textului Anei Maria Sandu, așa cum îți imaginezi tu.

Notă! Se acordă 8 puncte pentru conținutul textului și 8 puncte pentru redactare. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care dialogul are minimum patru replici și dezvoltă subiectul propus.

Topul atracțiilor turistice care i-au dezamăgit pe turiști. Una se află chiar lângă România