Secretul celui mai lent mamifer din lume. O descoperire genetică explică de ce leneșii se mișcă atât de încet

În pădurile tropicale ale Americii de Sud, unde supraviețuirea pare să depindă de viteză, agilitate și reacții rapide, există un animal care ignoră complet aceste reguli. Leneșul, celebru pentru ritmul său extrem de lent de viață, a intrigat oamenii de știință timp de decenii. Cum a ajuns un mamifer să adopte o strategie atât de neobișnuită și, mai ales, să supraviețuiască datorită ei?

Un nou studiu genetic oferă acum unele dintre cele mai interesante răspunsuri de până acum. Cercetătorii care au analizat ADN-ul leneșilor au descoperit că secretul stilului lor de viață relaxat ar putea fi ascuns în așa-numitele „gene săritoare”, elemente genetice capabile să își schimbe poziția în genom și să influențeze modul în care funcționează organismul, se arată în BMC Biology.

Rezultatele sugerează că aceste mecanisme genetice au contribuit la dezvoltarea metabolismului extrem de lent care caracterizează astăzi aceste animale.

„Genele săritoare” care au schimbat evoluția leneșilor

Pentru cercetare, oamenii de știință au secvențiat genomul unui leneș cu două degete și l-au comparat cu cel al unor rude apropiate, precum furnicarii și tatuurile. Toate aceste specii fac parte din grupul Xenarthra, un grup de mamifere sud-americane considerat de mult timp unul dintre cele mai neobișnuite din lume.

Vezi și:

Comenzile de pe Shein, Temu și AliExpress se scumpesc din nou. O nouă taxă intră în vigoare de la 1 iulie

Analiza a scos la iveală un număr mare de elemente genetice mobile, cunoscute sub numele de transpozoni sau „gene săritoare”. Aceste fragmente de ADN au capacitatea de a se copia și insera în diferite regiuni ale genomului.

Deși astfel de elemente există și la alte animale, cercetătorii au observat că la leneși ele par să fi avut un rol deosebit de important. Unele dintre aceste inserții genetice au fost păstrate timp de milioane de ani și au fost integrate în procese biologice esențiale pentru organism.

Multe dintre ele sunt asociate cu producerea și utilizarea energiei la nivel celular. În special, cercetătorii au identificat legături cu funcționarea mitocondriilor, structurile responsabile pentru transformarea nutrienților în energie.

Potrivit autorilor studiului, aceste modificări genetice au apărut în urmă cu aproximativ 30 de milioane de ani, la strămoșul comun al speciilor actuale de leneși. Deoarece ofereau avantaje de supraviețuire, ele au fost păstrate de selecția naturală până în prezent.

Descoperirea ar putea ajuta inclusiv medicina umană

Dincolo de explicația privind stilul de viață al leneșilor, cercetătorii cred că rezultatele ar putea avea aplicații mult mai largi.

Mecanismele care permit acestor animale să funcționeze eficient cu un consum energetic foarte redus ar putea oferi indicii importante pentru înțelegerea unor afecțiuni umane. Probleme precum diabetul, bolile neurodegenerative, pierderea masei musculare sau efectele îmbătrânirii sunt strâns legate de modul în care organismul produce și utilizează energia.

Înțelegerea proceselor genetice care stau la baza metabolismului leneșilor ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor noi tratamente sau terapii.

Oamenii de știință merg chiar mai departe și sugerează că aceste cercetări ar putea avea implicații pentru conservarea țesuturilor, medicina de urgență sau chiar viitoarele călătorii spațiale de lungă durată.

Deocamdată, studiul oferă o explicație fascinantă pentru una dintre cele mai neobișnuite strategii de supraviețuire din regnul animal. În loc să evolueze pentru a deveni mai rapid și mai agresiv, leneșul a urmat un drum complet diferit. Iar milioane de ani mai târziu, se pare că această abordare extrem de relaxată continuă să funcționeze surprinzător de bine.

Ce spune psihologia despre oamenii care nu pot rezista tentației de a mângâia o pisică. Trăsăturile de personalitate observate de specialiști