Școlile încep să spună „nu” inteligenței artificiale. Strategia Big Tech care a funcționat ani întregi nu mai convinge la fel de ușor

Marile companii de tehnologie încearcă să aducă inteligența artificială în sălile de clasă folosind o strategie deja testată: instrumente gratuite, programe educaționale și promisiunea că elevii care învață noile tehnologii vor avea un avantaj pe piața muncii. Numai că, de această dată, profesorii și părinții par mult mai atenți la consecințe, arată o amplă analiză despre influența Big Tech asupra educației publicată de The Verge.

Situația amintește de ofensiva pentru introducerea programării în școli din ultimii 15 ani. Atunci, companii precum Google, Apple și Microsoft au reușit să devină o parte importantă a infrastructurii educaționale. Acum, același model este folosit pentru AI. Diferența este că școlile nu mai acceptă tehnologia la fel de repede.

De la „învață să programezi” la „învață să folosești AI”

Natasha Singer, jurnalistă specializată în tehnologia educațională la The New York Times și autoarea cărții „Coding Kids”, urmărește modul în care industria tech a câștigat influență în școli. Mesajul transmis ani la rând a fost simplu: elevii trebuie să învețe programare pentru a avea acces la joburile viitorului.

Marile companii nu s-au limitat însă la promovarea ideii. Apple și Microsoft au creat inclusiv programe educaționale bazate pe propriile produse. Apple a promovat Swift, iar Microsoft a integrat instrumente precum Minecraft în educație. În paralel, Google a cucerit școlile cu laptopurile Chromebook și platforma Classroom.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Pentru companii, beneficiul putea continua mult după terminarea școlii. Un elev care învață de mic să folosească un anumit ecosistem poate deveni ulterior angajat, dezvoltator sau client al aceleiași companii.

Acum, inteligența artificială ocupă locul programării în discursul despre „competențele viitorului”. Inclusiv în România, AI-ul este deja prezent în educație. Playtech a analizat modul în care inteligența artificială este folosită în școlile din România, unde adoptarea tehnologiei a avansat mai repede decât apariția unor reguli clare.

Părinții și profesorii nu mai acceptă tehnologia fără întrebări

Diferența majoră față de perioada în care școlile adoptau masiv laptopuri și cursuri de programare este reacția comunităților. Inteligența artificială provoacă deja o opoziție mult mai vizibilă.

Vezi și:

O treime dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie. Cum le afectează situația familiei performanțele școlare

Copiii citesc, dar înțeleg tot mai greu ce scrie în cărți. Cum s-a ajuns aici și de ce simplificarea textelor poate face mai mult rău

New York City a decis recent să restricționeze folosirea instrumentelor AI de către elevii din școlile primare și gimnaziale pentru următorul an școlar. Los Angeles a mers mai departe, incluzând în restricții și elevii de liceu.

Există și o mișcare tot mai puternică formată din părinți și profesori care contestă nu doar inteligența artificială, ci și timpul tot mai mare petrecut de copii în fața ecranelor.

Temerile nu înseamnă neapărat o respingere completă a AI. Problema este modul în care instrumentele sunt folosite. Un profesor român explica într-un interviu Playtech despre copiii care cresc alături de ChatGPT că tehnologia poate stimula creativitatea dacă este integrată corect, dar poate deveni rapid o scurtătură dacă elevul o folosește doar pentru a obține răspunsuri.

Miza reală ar putea fi ce mai trebuie să învețe copiii

Singer avertizează că întrebarea principală nu ar trebui să fie „cum introducem AI mai repede în școli?”. Aceasta este, în primul rând, o întrebare despre produs și tehnologie.

Întrebarea mai importantă este ce ar trebui să învețe copiii. Școala nu are doar rolul de a pregăti viitori angajați pentru industria tehnologică. Elevii trebuie să-și dezvolte gândirea critică, să înțeleagă lumea în care trăiesc și să poată analiza inclusiv interesele companiilor care le oferă instrumentele digitale.

Problema devine și mai importantă într-o perioadă în care un chatbot poate scrie eseuri, rezolva exerciții și genera cod în câteva secunde. Playtech a analizat și întrebarea „dacă inteligența artificială poate face totul, la ce mai e bună școala?”. Răspunsul ține mai puțin de memorarea informațiilor și mai mult de capacitatea de a le înțelege, verifica și judeca.

Paradoxal, tocmai ascensiunea AI ar putea obliga școlile să devină mai atente la tehnologie. Nu doar să-i învețe pe copii cum să folosească un chatbot, ci și când să nu-l folosească, ce interese există în spatele produselor digitale și de ce un răspuns generat instantaneu nu trebuie confundat cu învățarea.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027