Românii, pe primul loc în Europa la „analfabetism digital”. Planul UE ca europenii să aibă competențe digitale până în 2030 pare tot mai departe

Uniunea Europeană și-a propus un obiectiv ambițios pentru finalul acestui deceniu: până în 2030, cel puțin 80% dintre cetățenii cu vârste între 16 și 74 de ani ar trebui să aibă competențe digitale de bază. Este unul dintre pilonii centrali ai strategiei „Deceniul Digital”, menită să aducă Europa la zi într-o economie din ce în ce mai dependentă de tehnologie.

Realitatea din teren arată însă că acest obiectiv riscă să rămână doar pe hârtie. Ritmul actual de progres este prea lent, iar diferențele dintre statele membre nu doar că persistă, ci par să se adâncească. În loc să recupereze decalajele, unele țări avansează rapid, în timp ce altele rămân blocate sau chiar fac pași înapoi.

Europa, împărțită în două lumi digitale

Datele recente arată o imagine clară: Europa funcționează la două viteze în ceea ce privește competențele digitale. Un grup restrâns de state este pe drumul cel bun și ar putea atinge sau chiar depăși pragul de 80% până în 2030. În schimb, o parte importantă a Uniunii se mișcă mult prea lent pentru a recupera.

Această fragmentare nu este doar o problemă statistică, ci una structurală. Într-o economie digitală, lipsa competențelor de bază înseamnă acces limitat la locuri de muncă, dificultăți în utilizarea serviciilor publice și o participare redusă la viața economică și socială. Practic, decalajele digitale riscă să devină decalaje economice și sociale tot mai greu de corectat.

Pentru a atinge obiectivul stabilit, multe state ar trebui să accelereze semnificativ ritmul actual. În unele cazuri, progresul ar trebui să fie de câteva ori mai rapid decât în ultimii ani, un scenariu greu de realizat fără schimbări majore în educație, investiții și politici publice.

România, în coada clasamentului european

În acest context, România apare constant printre statele cu cele mai slabe performanțe. În graficul publicat la nivel european, țara noastră se află pe ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale de bază, la o distanță considerabilă față de media Uniunii.

Această poziționare nu este surprinzătoare, dar devine tot mai problematică pe măsură ce digitalizarea avansează. Într-o lume în care tot mai multe servicii – de la bancare la administrative – se mută online, lipsa competențelor digitale devine un obstacol real pentru milioane de oameni.

Mai mult, decalajul față de țările din frunte nu pare să se reducă suficient de rapid. În timp ce unele state recuperează accelerat, România riscă să rămână blocată într-o zonă de stagnare, ceea ce face și mai dificilă atingerea țintei europene.

Un grafic publicat de European Corespondent arată că România se află pe ultimul loc în UE la acest capitol. 

Un obiectiv ambițios, dar tot mai fragil

Ținta de 80% nu este doar un indicator tehnic, ci reflectă o viziune mai amplă: o Europă în care majoritatea cetățenilor pot participa activ la economia digitală. Fără acest nivel minim de competențe, transformarea digitală riscă să rămână incompletă și inegală.

Fără o schimbare de ritm, Uniunea Europeană nu doar că ar putea rata acest obiectiv, ci și scopul din spatele lui: reducerea diferențelor dintre state și asigurarea unei incluziuni digitale reale. În loc de o convergență, Europa riscă să vadă o divergență tot mai accentuată.

În final, problema nu este doar dacă ținta pentru 2030 va fi atinsă, ci dacă Europa reușește să evite apariția unei noi forme de inegalitate. Iar în această cursă, fiecare an pierdut face recuperarea și mai dificilă.

Cine poate ieși mai devreme la pensie. Trei situații prevăzute de noua lege care îi avantajează pe români