România reduce numărul de paturi din spitale. De ce Guvernul spune că aproape jumătate stau goale

România va reduce treptat numărul de paturi din spitale finanțate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în perioada 2026-2028. Guvernul a aprobat noul Plan național de paturi, care prevede eliminarea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă.

Autoritățile susțin că măsura nu ar trebui să afecteze accesul pacienților la servicii medicale, ci să ducă la o folosire mai eficientă a resurselor. Explicația Guvernului este că România are multe paturi de spital, dar o parte importantă dintre ele nu sunt folosite suficient, notează News.ro.

De ce se reduc paturile din spitale

Potrivit datelor prezentate de Guvern, gradul de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 51%, iar pentru pacienții cronici de 60%. În domeniul medical, o rată optimă de ocupare este considerată în jurul valorii de 80%, ceea ce înseamnă că multe spitale funcționează cu paturi contractate, dar neutilizate la capacitate.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 511 paturi la 100.000 de locuitori. Cu acest nivel, România se află printre țările europene cu cele mai multe paturi raportate la populație.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

În prezent, la finalul anului trecut, erau contractate 116.650 de paturi. Pentru anul 2028, noul plan prevede un total de 103.211 paturi pentru care CNAS va putea încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești. Paturile destinate îngrijirilor paliative nu sunt incluse în această reducere.

Ce vrea Guvernul să schimbe în sistem

Executivul spune că planul urmărește reducerea internărilor evitabile și mutarea unei părți din servicii către spitalizarea de zi și ambulatoriu. Cu alte cuvinte, pacienții care nu au nevoie de internare continuă ar trebui tratați prin forme mai rapide și mai puțin costisitoare pentru sistem.

Guvernul susține că această direcție este similară cu modelul folosit în sistemele de sănătate dezvoltate, unde accentul se pune mai mult pe servicii ambulatorii, investigații, tratamente de zi și internări doar atunci când sunt necesare.

O explicație importantă ține și de finanțare. Dacă un spital are contract pentru 100 de paturi, dar ocupă constant doar 50 sau 60, resursele sunt blocate ineficient. Autoritățile spun că banii ar putea fi folosiți mai bine pentru servicii medicale adaptate nevoilor reale ale pacienților.

Ce înseamnă pentru pacienți

Oficial, reducerea paturilor nu ar trebui să însemne acces mai greu la tratament. Guvernul spune că planul urmărește modernizarea sistemului, nu tăierea serviciilor medicale. Totuși, aplicarea va conta decisiv, mai ales în județele unde accesul la ambulatoriu este slab sau unde spitalele sunt deja aglomerate în anumite secții.

Decizia vine și pe fondul creșterii spitalizării de zi. În 2024, aproximativ 6 milioane de pacienți au fost tratați prin acest tip de serviciu, cu 15% mai mult decât în 2023.

Pe hârtie, planul poate însemna mai puține internări inutile și mai multe servicii rapide pentru pacienți. În practică, succesul va depinde de investiții, organizare și capacitatea spitalelor de a muta tratamentele acolo unde pot fi făcute fără internare continuă.

Ford recheamă în service sute de mii de mașini. Defecțiunea care poate crește riscul de rănire în accident