România, printre ultimele țări din UE la verificarea informațiilor online. Doar 18,2% dintre români au consultat alte surse

Doar 18,2% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din România au încercat să verifice, folosind alte surse, dacă informațiile întâlnite pe internet sunt adevărate. Datele Eurostat pentru 2025 plasează România pe locul 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Numai Lituania și Grecia au înregistrat procente mai mici.

La nivelul UE, ponderea a fost de 29,2%, ceea ce înseamnă că România se află cu 11 puncte procentuale sub nivelul european. Indicatorul se referă la verificările făcute în cele trei luni dinaintea sondajului, nu la un obicei urmărit continuu pe parcursul întregului an.

România, departe de țările în care verificarea informațiilor este mai răspândită

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, Irlanda conduce clasamentul, cu 63,6%. Urmează Țările de Jos, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%. La celălalt capăt se află Grecia, cu 9,8%, Lituania, cu 14,9%, și România, cu 18,2%.

Diferența dintre România și Irlanda ajunge la 45,4 puncte procentuale. Altfel spus, ponderea persoanelor care au declarat că au făcut asemenea verificări este de aproximativ trei ori și jumătate mai mare în Irlanda. Comparația descrie răspunsurile privind un comportament concret: căutarea unei confirmări în alte surse.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

În România, procentul reprezintă mai puțin de o persoană din cinci din grupa de vârstă analizată. La nivel european, proporția se apropie de trei din zece. Sunt diferențe vizibile, însă clasamentul nu explică, singur, motivele pentru care oamenii au verificat sau nu conținutul întâlnit pe internet.

Ce măsoară Eurostat și de ce contează perioada de referință

Cifra de 18,2% se raportează la persoanele de 16–74 de ani, nu exclusiv la cititorii de știri sau la utilizatorii unei anumite rețele sociale. Graficul Eurostat indică explicit atât grupa de vârstă, cât și intervalul analizat: cele trei luni care au precedat sondajul. Aceste precizări sunt necesare pentru a înțelege corect rezultatul.

Conform metodologiei Eurostat, statisticile despre utilizarea tehnologiei în gospodării și de către persoane provin dintr-o cercetare realizată prin institutele naționale de statistică, pe baza unui chestionar comun. Cercetarea folosește eșantioane de populație, iar rezultatele sunt supuse erorilor de eșantionare specifice sondajelor.

Vezi și:

Rețelele sociale după AI: de ce conținutul „perfect” devine suspect

Prin urmare, datele reflectă activitățile declarate de participanți. Nu provin din monitorizarea istoricului lor de navigare și nici dintr-un examen în care oamenii au fost puși să distingă între știri adevărate și false. A spune că ai căutat o confirmare și a identifica în mod corect o informație falsă sunt lucruri diferite.

CITEȘTE ȘI: Cum deosebești realul de fals în era inteligenței artificiale. Ghid pentru recunoașterea deepfake-urilor

Această limită este subliniată și într-o analiză Bitdefender, publicată pe 2 octombrie 2026: indicatorul descrie verificarea declarată a conținutului, fără să stabilească automat capacitatea oamenilor de a recunoaște dezinformarea.

Procentul nu înseamnă că ceilalți români cred orice citesc

Din aceste rezultate nu se poate trage concluzia că 81,8% dintre românii de 16–74 de ani cred toate informațiile de pe internet. Ar fi o interpretare pe care indicatorul nu o susține. Lipsa unei verificări declarate în intervalul analizat nu demonstrează nici acceptarea unui mesaj, nici distribuirea lui și nici faptul că persoana a fost păcălită.

Datele nu arată nici ce tip de conținut au verificat oamenii în fiecare caz și nici dacă au ajuns la concluzia corectă. Nu putem transforma acest clasament într-un clasament al credulității sau atribui rezultatul României unei singure cauze, precum școala, vârsta ori preferințele politice, fără dovezi suplimentare.

Informațiile scoase din context, un pericol

Pentru cititor, distincția are o utilitate imediată: și o statistică reală poate fi prezentată într-un mod înșelător, dacă îi sunt eliminate contextul și limitele. În cazul de față, anul datelor, vârsta persoanelor incluse și perioada de referință schimbă felul în care trebuie citit procentul.

Până acum, însă, concluzia susținută de Eurostat rămâne precisă: România se numără printre statele UE cu cele mai mici ponderi ale persoanelor care au declarat că au verificat informații online și dintr-o altă sursă. Cât de bine au făcut verificarea și în ce măsură au recunoscut informațiile false sunt întrebări la care acest indicator nu răspunde încă.

CITEȘTE ȘI: Tehnologia deepfake și știrile false, subiect de avertisment de la DNSC. Riscurile la care se expun românii pe internet

Cum verifici o informație care pare greu de crezut

Dacă o informație îți pare neverosimilă, nu o distribui înainte să o verifici. Comisia Europeană recomandă, în ghidul său despre informarea corectă, să verifici cine publică mesajul, dacă adresa site-ului este autentică și dacă alte surse credibile confirmă informația. Unele pagini imită publicații sau instituții cunoscute, modificând discret numele domeniului.

Caută dovezile din spatele afirmației. Dacă postarea invocă o decizie oficială, verifică documentul sau comunicatul instituției respective. Nu te baza doar pe o captură de ecran. Fotografiile și înregistrările pot fi modificate, generate artificial ori prezentate într-un context diferit de cel original.

Alege sursele în funcție de subiect. Pentru legi, măsuri administrative și servicii publice, consultă instituțiile responsabile. Pentru sănătate și știință, caută autorități sanitare și organisme științifice. Comisia recomandă și publicațiile cu reputație, reguli editoriale transparente și jurnaliști identificați, precum și organizațiile independente de verificare a faptelor.

Fii atent la mesajele care încearcă să provoace panică sau furie: reacția puternică poate încuraja distribuirea înaintea verificării. Dacă nu găsești o confirmare credibilă, păstrează informația ca neconfirmată. Dacă identifici conținut fals sau manipulator, folosește opțiunea de raportare a platformei.

Claude Opus 5.5 a declanșat un nou haos în gaming. Mod-urile făcute rapid cu AI combină Skyrim cu Tarkov și Spider-Man cu Batman, iar creatorii sunt furioși