România, în topul rușinos al fumatului din UE. Câți ani pierd fumătorii din viață și cât de departe suntem de ținta europeană
România se află printre țările Uniunii Europene cu cel mai ridicat procent de fumători, potrivit unei grafice publicate de Parlamentul European. Datele arată că 34% dintre români fumează, în timp ce media Uniunii Europene este de 24%. Mai sus decât România se află Bulgaria, cu 37%, Grecia, cu 36%, și Croația, cu 35%.
Diferența față de obiectivul european este uriașă. UE vrea ca până în 2040 să ajungă la o „generație fără tutun”, adică la o populație în care mai puțin de 5% dintre oameni consumă produse din tutun. În prezent, însă, aproape unul din patru europeni fumează, iar în unele state procentul este mult peste media comunitară.
România, în partea de sus a clasamentului european
Graficul publicat de Parlamentul European arată cât de mare este decalajul între statele membre. Bulgaria conduce clasamentul, cu 37% fumători, urmată de Grecia, cu 36%, Croația, cu 35%, și România, cu 34%. La polul opus se află Suedia, cu 8%, Olanda, cu 11%, Danemarca, cu 14%, Finlanda, cu 15%, și Irlanda, cu 16%.
Media europeană este de 24%, ceea ce înseamnă că România se află cu 10 puncte procentuale peste nivelul UE. În plus, distanța față de ținta de 5% pentru 2040 este foarte mare, semn că reducerea fumatului rămâne una dintre cele mai dificile mize de sănătate publică.
Potrivit Comisiei Europene, consumul de tutun este cel mai mare risc evitabil pentru sănătate în UE și cea mai importantă cauză de moarte prematură, fiind asociat cu aproape 700.000 de decese anual în Uniune.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/05/Statistica-fumatori.jpg)
Grafic publicat de Parlamentul European privind procentul fumătorilor din UE. România apare în top, cu 34%, peste media europeană de 24%. (Sursă: Biroul Parlamentului European în România)
Ce înseamnă pariul fumătorilor: 14 ani pierduți din viață
Mesajul Parlamentului European este construit în jurul unei comparații dure: „cap sau pajură”. Dacă ești fumător, riscul asumat nu este unul simbolic. Datele folosite de instituțiile europene arată că aproximativ 1 din 2 fumători moare prematur din cauza consumului de tutun, pierzând în medie în jur de 14 ani de viață.
Nu este vorba doar despre cancer pulmonar, deși acesta rămâne una dintre cele mai cunoscute consecințe. Fumatul este asociat și cu boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii, accidente vasculare cerebrale și alte probleme grave de sănătate. De aceea, politicile publice din UE vizează nu doar țigările clasice, ci și alte produse din tutun sau cu nicotină.
Subiectul este important și în contextul noilor obiceiuri de consum. În trecut, s-a discutat mult despre riscurile asociate țigărilor electronice, mai ales în rândul tinerilor, unde tentația produselor alternative cu nicotină rămâne ridicată.
Ce măsuri folosește UE împotriva fumatului
Pentru a reduce consumul de tutun, Uniunea Europeană și guvernele naționale folosesc mai multe instrumente. Printre ele se află reglementarea strictă a ambalajelor, etichetării și ingredientelor, interzicerea publicității, restricții privind sponsorizarea, extinderea spațiilor publice fără fum, taxe mai mari și măsuri împotriva comerțului ilicit cu tutun.
Aceste măsuri au un scop clar: să facă fumatul mai puțin atractiv, mai ales pentru tineri, și să reducă expunerea celor care nu fumează. În unele state europene, discuția a mers chiar mai departe, către obiective de tip „generație fără tutun”, o direcție pe care am abordat-o și în contextul țărilor care vor să limiteze drastic accesul tinerilor la țigări și produse similare.
Pentru România, însă, cifrele arată că drumul este lung. Cu 34% fumători, țara noastră se află în grupul statelor unde consumul de tutun rămâne foarte ridicat. Iar dacă UE vrea să ajungă la sub 5% până în 2040, România are nevoie nu doar de reguli, ci și de prevenție, educație și politici aplicate constant.