România, campioana mersului la birou: joburile remote dispar, dar românii lucrează de acasă pentru străini

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la munca de acasă. Doar 1,3% dintre angajații români lucrează în mod obișnuit de la distanță. Media europeană ajunge la 8,8%, potrivit datelor Eurostat citate într-o analiză publicată de Profit.ro.

Diferența nu apare din lipsa interesului candidaților. Românii caută în continuare locuri de muncă flexibile. Angajatorii locali sunt însă tot mai hotărâți să readucă oamenii la sediu. Piața se îndreaptă astfel în direcția opusă preferințelor unei părți importante a forței de muncă.

Oferta remote aproape că a dispărut din România

Datele bestjobs arată cât de mare este diferența dintre cerere și ofertă. Aproximativ 83% dintre locurile de muncă active pe platformă presupun prezență exclusivă la birou. Doar 2% sunt complet remote. Alte aproximativ 6% permit un program hibrid.

Candidații nu au renunțat însă la flexibilitate. Filtrul „de acasă” este al treilea cel mai utilizat criteriu de căutare pe platformă. Mulți angajați vor să evite naveta zilnică. Vor și mai mult control asupra programului. Oferta companiilor nu ține însă pasul cu aceste așteptări.

Vezi și:

Când poate ANAF să verifice banii primiți prin donație. Ce trebuie să știe românii despre transferurile de bani între persoane fizice

Tendința nu este complet nouă. Revenirea la sediu a început la scurt timp după eliminarea restricțiilor sanitare. Companiile au redus treptat numărul posturilor care puteau fi ocupate din orice localitate. Fenomenul a alimentat ideea că munca de la distanță este pe cale de dispariție pe piața locală.

Cele mai multe oportunități flexibile se găsesc în continuare în IT și telecomunicații. Urmează serviciile de tip BPO, centrele de servicii, marketingul, publicitatea și asigurările. Aproape jumătate dintre anunțurile complet remote publicate în acest an provin din Call Center și BPO.

Pentru angajații din retail, producție, logistică sau HoReCa, munca de acasă este dificil de aplicat. Aceste sectoare au o pondere importantă în economia României. Structura pieței muncii explică o parte a decalajului. Nu explică însă refuzul flexibilității în domeniile unde activitatea poate fi realizată digital.

Românii lucrează de acasă, dar pentru companii străine

Paradoxul apare în special în industria tehnologiei. Dezvoltatorii și specialiștii români sunt recrutați de companii din Statele Unite și Europa de Vest. Ei lucrează de acasă, din România, dar nu pentru angajatori locali.

Companiile internaționale folosesc frecvent sisteme de tip Employer of Record. O firmă intermediară se ocupă de contract, taxe și salarizare. Angajatorul străin poate astfel să recruteze un profesionist român fără să deschidă o filială locală.

România este atractivă datorită competențelor tehnice și costurilor mai mici față de piețele occidentale. Ajută și fusul orar. Echipele din România pot colabora ușor cu cele din majoritatea statelor europene. În unele roluri IT, veniturile anuale pot ajunge în jurul pragului de 70.000 de dolari.

Acest fenomen produce o concurență dificilă pentru firmele locale. Companiile românești cer prezență la birou și oferă salarii adaptate pieței interne. Angajatorii străini oferă mai multă flexibilitate și, deseori, venituri mai mari. Specialiștii cu experiență aleg varianta mai avantajoasă.

Angajatorii locali riscă astfel să piardă exact candidații pe care încearcă să îi supravegheze mai atent. Piața confirmă că joburile remote și cele din străinătate rămân căutate, chiar dacă numărul anunțurilor flexibile publicate în România este redus.

De ce șefii români preferă să vadă angajatul la birou

Unul dintre motive este cultura managerială. În multe organizații, productivitatea este încă asociată cu prezența fizică. Managerii vor să vadă angajatul la birou. Supravegherea directă este considerată mai sigură decât evaluarea pe baza rezultatelor.

Munca remote presupune obiective clare, procese digitale și încredere. Nu toate companiile au investit în aceste mecanisme. Unele au aplicat telemunca rapid în pandemie, fără să își schimbe cu adevărat modul de funcționare. După ridicarea restricțiilor, întoarcerea la sediu a fost cea mai simplă soluție.

Există și confuzie între telemuncă și munca de acasă. Prima presupune reguli contractuale și utilizarea tehnologiei pentru desfășurarea activității din alt loc. A doua poate fi ocazională și nu implică întotdeauna același cadru juridic.

România avea o pondere redusă a muncii remote chiar și în perioada restricțiilor sanitare. Atunci, mai puțin de unul din cinci angajați lucra de la distanță. După revenirea la normal, procentul a continuat să scadă.

Decalajul poate deveni o problemă de recrutare. Candidații cu experiență pot aplica la companii din alte țări fără să plece din România. Angajatorii locali care refuză flexibilitatea concurează astfel nu doar cu firmele din același oraș, ci cu întreaga piață internațională.

De ce nu se ieftinesc locuințele, deși vânzările scad. Explicația unui consultant fiscal