România ar putea avea doar opt mari regiuni în locul actualelor județe. Cum ar arăta harta propusă de Lia Olguța Vasilescu
România ar putea avea o organizare administrativă diferită de cea actuală, dacă discuțiile privind comasarea județelor se vor transforma într-un proiect concret de reformă. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a propus ca o eventuală reorganizare să pornească de la cele opt regiuni de dezvoltare existente, folosite în prezent pentru gestionarea proiectelor și fondurilor europene. O asemenea schimbare ar putea reuni mai multe județe într-o singură structură administrativă, însă edilul a subliniat că este vorba exclusiv despre o opinie personală și că nu a fost luată nicio decizie.
Cum ar putea fi împărțită România după modelul propus
În prezent, România are 41 de județe și municipiul București, grupate în opt regiuni de dezvoltare. Acestea nu sunt județe și nu au statutul unor unități administrativ-teritoriale, ci reprezintă structuri de cooperare regională, importante inclusiv pentru accesarea fondurilor europene.
Dacă actuala împărțire regională ar deveni baza unei reforme administrative, județele ar putea fi grupate astfel:
| Regiunea de dezvoltare | Județele incluse |
|---|---|
| Nord-Est | Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui |
| Sud-Est | Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea |
| Sud-Muntenia | Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman |
| Sud-Vest Oltenia | Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea |
| Vest | Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș |
| Nord-Vest | Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj |
| Centru | Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu |
| București-Ilfov | Municipiul București și județul Ilfov |
Aceasta este împărțirea actuală a regiunilor de dezvoltare, nu o hartă administrativă aprobată. Transformarea lor în unități administrative ar necesita decizii politice și modificări legislative, inclusiv clarificarea cadrului constituțional.
De ce propune Lia Olguța Vasilescu această împărțire
Principalul argument al primarului Craiovei este reducerea birocrației care apare atunci când o investiție traversează granițele mai multor județe și trebuie aprobată de autorități diferite.
Lia Olguța Vasilescu a oferit exemplul unui proiect de aducțiune de apă din Craiova, finalizat după 13 ani, dintre care șapte ar fi fost consumați de procedurile administrative.
„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală şi atât. Mai sunt mulţi paşi de făcut până departe”, a declarat edilul.
Ce s-ar schimba pentru români dacă județele ar fi comasate
O eventuală regionalizare ar putea modifica organizarea consiliilor județene, a instituțiilor teritoriale și a serviciilor publice, însă aceste consecințe depind de modelul administrativ care ar fi ales.
De exemplu, dacă Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea ar fi reunite într-o singură unitate administrativă, ar trebui stabilit cine conduce noua structură, unde se află sediul administrației și ce atribuții păstrează autoritățile locale.
Pentru cetățeni, schimbările ar putea privi instituțiile la care solicită anumite documente, organizarea serviciilor publice sau modul în care sunt finanțate investițiile. Nu înseamnă însă că oamenii ar trebui automat să își schimbe buletinele sau că primăriile ar dispărea, deoarece asemenea măsuri nu au fost stabilite.
O altă propunere pleacă de la organizarea Curților de Apel
În interiorul PSD a fost discutată și o variantă de comasare a județelor pornind de la delimitarea teritorială a Curților de Apel, idee avansată de europarlamentarul Dragoș Benea, implicat în centralizarea propunerilor pentru reforma administrativă.
Lia Olguța Vasilescu a precizat însă că nu există o hotărâre privind această variantă și că opiniile diferă inclusiv în privința comasării comunelor sau a includerii localităților din zonele metropolitane în marile orașe.
„Deocamdată aş vrea să vă spun că nu este nicio decizie luată în acest sens”, a subliniat primarul Craiovei.
Discuțiile vor continua cu Asociația Municipiilor din România și cu celelalte organizații reprezentative ale administrației locale. Deocamdată, cele opt regiuni reprezintă o posibilă bază de discuție, nu o nouă împărțire oficială a țării, iar numărul viitoarelor unități administrative, atribuțiile și eventualele capitale regionale rămân de stabilit.