Robotul ION nu mai este folosit de Guvern și a ajuns la demonstrații în școli după lansarea spectaculoasă din 2023

Robotul ION nu mai este folosit de Guvern și a ajuns la demonstrații în școli după lansarea spectaculoasă din 2023
Robotul ION nu mai este folosit la Guvern și participă la prezentări educative. Unde se află software-ul și ce promitea proiectul lansat în 2023. (Foto: Radio România Actualități)
Andrei Simion
Google Urmărește pe Google

În martie 2023, un robot prezentat în ședința de Guvern promitea să aducă problemele românilor mai aproape de cei care iau decizii. Nicolae Ciucă îl anunța drept consilier onorific, iar ION devenea una dintre cele mai discutate apariții din politica românească. Peste trei ani, situația arată diferit: robotul fizic nu mai este la Palatul Victoria.

Cancelaria premierului a confirmat, într-un răspuns obținut de Libertatea, că acesta nu mai este utilizat în activitatea curentă a Guvernului în forma prezentată inițial. Echipamentul se află la cercetătorii care l-au dezvoltat și este folosit la evenimente educative.

Unde se află robotul și ce s-a întâmplat cu software-ul

ION participă acum la prezentări despre inteligența artificială în școli, licee și universități. Echipa care îl găzduiește se ocupă de întreținerea și pregătirea tehnică necesare pentru aceste apariții publice.

Componenta software are o situație separată. Potrivit Cancelariei, aceasta se află pe o mașină virtuală găzduită de Autoritatea Națională pentru Cercetare, instituție subordonată Ministerului Educației și Cercetării. Site-ul ion.gov.ro este nefuncțional, conform verificării relatate de Libertatea.

Instituția nu precizează când a încetat utilizarea robotului la Guvern. Totodată, subliniază că participarea lui la demonstrații nu înseamnă că face parte din structura Executivului. Răspunsul nu echivalează însă cu un anunț privind desființarea definitivă a întregului proiect.

De la consilier onorific la promisiunea unui funcționar virtual

La lansarea din 1 martie 2023, obiectivul anunțat era colectarea și sintetizarea opiniilor cetățenilor, astfel încât autoritățile să înțeleagă mai bine preocupările acestora. ION trebuia să ofere administrației informații desprinse din mesajele românilor și din spațiul public online.

Prezentarea a ridicat însă întrebări despre capacitățile reale ale sistemului. Nicu Sebe, coordonatorul echipei, a recunoscut ulterior că dialogul dintre Nicolae Ciucă și ION fusese pregătit dinainte. Demonstrația nu arăta un asistent capabil să răspundă spontan oricărei întrebări, iar proiectul era încă în dezvoltare.

În octombrie 2024, Ministerul Digitalizării vorbea despre ION 2.0. Potrivit unui răspuns transmis atunci HotNews, viitoarea versiune urma să funcționeze ca un asistent pentru servicii publice. Cetățenii ar fi putut afla, de exemplu, cum își schimbă buletinul sau ce acte le trebuie pentru pașaport.

La acel moment, autoritățile explicau că dezvoltarea depindea de resursele voluntarilor, finanțările obținute și capacitatea de procesare disponibilă. Era o schimbare de direcție față de rolul inițial: de la analizarea opiniilor publicului la oferirea unor răspunsuri practice despre relația cu instituțiile.

Pentru cetățeni, utilitatea unui asemenea proiect se măsoară prin informații corecte și drumuri economisite la ghișeu. Păstrarea software-ului pe un server nu demonstrează, singură, existența unui serviciu funcțional și accesibil publicului.