Roboții care îți livrează mâncarea ar putea să îți scaneze fața fără acord. Două companii, date în judecată pentru colectarea informațiilor biometrice

Potrivit unei investigații realizate de Associated Press, companiile Coco Robotics și Serve Robotics au fost vizate de două procese colective depuse pe 9 octombrie 2026 în statul Illinois. Reclamanții susțin că roboții de livrare ar putea înregistra caracteristici ale feței, mâinilor și corpului persoanelor din apropiere, utilizând camere video și senzori de navigație. Ambele companii resping acuzațiile și afirmă că tehnologia lor nu este concepută pentru identificarea biometrică a oamenilor.

Cum ar putea roboții de livrare să colecteze date despre clienți

Roboții utilizați pentru livrarea comenzilor de mâncare sunt echipați cu camere și senzori care le permit să identifice obstacole, să traverseze intersecții și să se deplaseze printre pietoni. Unele modele folosesc și tehnologia LiDAR, care măsoară distanțele cu ajutorul impulsurilor laser și construiește o reprezentare tridimensională a mediului înconjurător.

Aceste sisteme sunt necesare pentru navigație, dar reclamanții susțin că informațiile captate ar putea include și caracteristici biometrice ale oamenilor, precum geometria feței sau a mâinilor.

Primul proces îl vizează pe operatorul Coco Robotics și a fost inițiat de Mitchell Breidinger, un locuitor din Chicago care susține că a primit o comandă DoorDash livrată de un robot, deși nu solicitase această metodă de transport.

Potrivit documentelor depuse în instanță, în momentul în care s-a apropiat de robot pentru a introduce codul de acces și a-și recupera cumpărăturile, camerele dispozitivului i-ar fi înregistrat fața, capul și mâinile. Reclamantul afirmă și că livrarea ar fi fost supravegheată în timp real de un operator uman aflat la distanță.

Cel de-al doilea proces a fost inițiat de Barry Schain, care susține că a primit mai multe comenzi Uber Eats transportate de roboți Serve Robotics. Acesta afirmă că datele sale ar fi fost colectate și păstrate fără informare și consimțământ.

Plângerile ridică și suspiciunea că unele informații ar putea fi utilizate pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială sau distribuite unor companii terțe. Aceste afirmații reprezintă însă acuzații formulate în instanță, nu fapte demonstrate definitiv.

Controversa apare într-un moment în care automatizarea transformă deja industria livrărilor, iar roboții autonomi sunt testați în tot mai multe orașe.

Companiile resping acuzațiile și susțin că roboții nu identifică oamenii

Coco Robotics a transmis că procesul pornește de la o interpretare greșită a modului în care funcționează tehnologia sa.

Compania afirmă că nu a colectat date biometrice în Chicago și că informațiile partajate cu partenerii săi sunt utilizate exclusiv în scopuri de navigație.

Printre exemplele oferite se numără colaborarea cu BlindSquare, o aplicație destinată persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, care poate utiliza informații despre obstacolele existente pe trotuare.

Reprezentanții Coco susțin că nu distribuie înregistrări video de la începutul sau finalul livrărilor în cadrul acestor parteneriate și că respectarea legislației privind confidențialitatea reprezintă o prioritate.

Serve Robotics a respins, la rândul său, acuzațiile. Compania susține că senzorii și camerele roboților sunt folosite pentru deplasarea în siguranță prin oraș, nu pentru identificarea persoanelor.

Reprezentanții Serve au precizat că sistemele companiei nu sunt proiectate să construiască profiluri biometrice și că firma intenționează să se apere în instanță.

Distincția este importantă: simpla existență a unor camere video sau senzori LiDAR nu demonstrează automat că un sistem colectează identificatori biometrici. Pentru stabilirea unei încălcări a legii contează natura informațiilor prelucrate, modul de utilizare, păstrarea lor și existența consimțământului, acolo unde acesta este obligatoriu.

Problema amintește de dezbaterile privind folosirea scanării faciale și a inteligenței artificiale pentru verificarea identității utilizatorilor, unde diferența dintre analizarea unei imagini și identificarea biometrică are consecințe importante asupra confidențialității.

Legislația din Illinois este una dintre cele mai stricte din Statele Unite

Cele două procese au fost depuse în baza Biometric Information Privacy Act (BIPA), o lege adoptată în Illinois în 2008, care stabilește condiții stricte pentru colectarea și utilizarea identificatorilor biometrici.

Legislația impune companiilor să informeze persoanele vizate despre scopul colectării datelor, perioada de păstrare și modalitatea de utilizare. De asemenea, pentru categoriile de informații reglementate de lege este necesar consimțământul scris.

Reclamanții solicită despăgubiri de până la 1.000 de dolari pentru fiecare încălcare din neglijență și până la 5.000 de dolari pentru încălcările intenționate sau comise cu nesocotirea obligațiilor legale. Acestea sunt sumele prevăzute de legislație, nu despăgubiri deja acordate de instanță.

Controversa se adaugă nemulțumirilor unor locuitori din Chicago privind prezența roboților de livrare pe trotuare. În ultimele luni au fost semnalate incidente în care dispozitivele au blocat căile pietonale sau au lovit mobilierul urban.

Rezistența față de această tehnologie a generat inclusiv proteste neobișnuite. Recent, Playtech a relatat cazul unei femei de 78 de ani care a fost arestată după ce a blocat un robot de livrări pe trotuar.

Dincolo de rezultatul proceselor, cazul scoate în evidență o problemă care devine tot mai importantă pe măsură ce dispozitivele autonome intră în spațiul public. Oamenii pot ajunge să interacționeze cu sisteme dotate cu camere și inteligență artificială fără să fi ales în mod direct acest lucru.

Pentru industria roboticii, provocarea va fi găsirea unui echilibru între informațiile necesare funcționării în siguranță a dispozitivelor și dreptul oamenilor de a ști ce date sunt colectate despre ei. Deocamdată, instanțele urmează să stabilească dacă roboții Coco și Serve au încălcat efectiv legislația privind protecția datelor biometrice.