Riscurile de recesiune în zona euro, „reale şi justificate”, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene. Cum este afectată România

Riscurile de recesiune în zona euro, „reale şi justificate”, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene. Cum este afectată România
Cum este afectată România de recesiunea în zona euro (Foto: Profimedia)

Îngrijorările privind intrarea zonei euro într-o posibilă recesiune devin tot mai serioase, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinii economice globale. Yannis Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor Banca Centrală Europeană, a declarat pentru Reuters că aceste riscuri sunt „reale și justificate”.

De ce crește riscul de recesiune

Oficialul BCE a explicat că economia zonei euro rămâne rezilientă, însă ritmul de creștere a încetinit vizibil. Principalul factor îl reprezintă conflictul din Orientul Mijlociu, care generează noi șocuri pe partea de ofertă.

Creșterea prețurilor la energie și incertitudinea ridicată afectează atât inflația, cât și activitatea economică. Zona euro este puternic dependentă de importurile energetice, iar orice perturbare a acestora se transmite rapid în economie. Mai mult, contextul actual este considerat chiar mai dificil decât cel din 2022. Diferența majoră este că presiunile inflaționiste apar într-un moment în care:

  • creșterea economică este deja slabă
  • condițiile financiare sunt mai stricte
  • spațiul fiscal al statelor este limitat.

Aceste elemente fac economiile europene mai vulnerabile la șocuri externe.

„Riscurile de recesiune în zona euro sunt reale şi justificate. Contextul actual este mai complicat decât cel din 2022, întrucât presiunile inflaţioniste apar într-o economie deja slăbită, confruntată cu condiţii financiare mai restrictive şi cu un spaţiu fiscal limitat, ceea ce amplifică vulnerabilităţile”, a declarat oficialul BCE.

Ce urmează pentru politica monetară

Potrivit lui Yannis Stournaras, reacția BCE va depinde de amploarea și durata crizei. Dacă impactul va fi temporar, fără efecte secundare semnificative, nu va fi necesară o schimbare majoră a politicii monetare.

În schimb, dacă inflația se va îndepărta persistent de ținta stabilită, banca centrală ar putea interveni mai agresiv pentru a preveni efectele de propagare în economie.

Cum este afectată România

Deși nu face parte din zona euro, România resimte rapid efectele acestor tensiuni. Una dintre cele mai vizibile consecințe este presiunea asupra cursului valutar.

În ultima perioadă, unii investitori au început să vândă lei și să cumpere euro, ceea ce a dus la deprecierea monedei naționale. Motivațiile sunt variate, dar țin în principal de percepția riscului și de incertitudinea economică.

Profesorul de economie Christian Năsulea explică faptul că, în ultimii ani, stabilitatea cursului a făcut ca investițiile în lei să fie foarte profitabile. Investitorii schimbau euro în lei, plasau banii în depozite sau titluri de stat și apoi reveneau la euro fără pierderi semnificative. Acum, însă, situația s-a schimbat.

Presiuni pe cursul valutar

Dacă leul se depreciază semnificativ, investitorii pot accelera ieșirea din activele denominate în lei. Un scenariu menționat este atingerea unui curs de 5,6 lei/euro (o depreciere de aproximativ 10%). Mai îngrijorător este faptul că unii investitori ar putea acționa preventiv, la niveluri mai mici, precum 5,2–5,3 lei/euro.

Autoritățile au câteva instrumente la dispoziție:

Măsură Pe scurt
Intervenții BNR Vânzare de valută pentru stabilizarea cursului, efect rapid dar limitat
Reducerea lichidității Creșterea dobânzilor în lei pentru a descuraja ieșirile de capital
Rezerve valutare Utilizarea fondurilor în euro pentru susținerea pieței valutare
Stabilitate politică Creșterea încrederii investitorilor pe termen mediu și lung

 Scenariul pesimist: lecția anului 2009

Cel mai negativ scenariu ar presupune ieșiri masive de capital din România. O situație similară a avut loc în 2009, când a fost semnat Acordul de la Viena.

Atunci, cu sprijinul Fondul Monetar Internațional și al Comisia Europeană, băncile străine s-au angajat să mențină expunerea pe România, evitând o criză majoră de lichiditate. În prezent, acest scenariu este doar ipotetic, însă riscurile pot crește în funcție de evoluțiile economice și politice.

Altfel spus, riscurile de recesiune în zona euro sunt reale și pot avea efecte directe asupra României, în special prin cursul valutar și fluxurile de capital. Evoluțiile viitoare vor depinde atât de contextul internațional, cât și de măsurile adoptate la nivel național pentru menținerea stabilității economice.