Recomandări pentru românii aflați în Orientul Mijlociu. Cum pot evita panica în zone imprevizibile, conform specialiştilor

Tensiunile din Orientul Mijlociu nu au efecte doar asupra securității sau transporturilor aeriene, ci și asupra echilibrului emoțional al oamenilor aflați în regiune. Românii care se află în state precum Iran, Dubai sau Qatar, dar și cei aflați în zone apropiate geografic de conflict, pot resimți puternic presiunea psihologică generată de incertitudine, restricții sau anulări de zboruri.

Stările prin care trec oamenii blocați în Orientul Mijlociu

Specialiștii avertizează că aceste situații pot declanșa reacții intense de stres, care afectează atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică. Psihoterapeutul și psihologul clinician Florentina Niculescu explică faptul că în contextul unui pericol perceput sau al unei situații imprevizibile, corpul uman intră într-un mecanism biologic de supraviețuire.

Stresul apare în special din cauza incertitudinii și a lipsei de control. Persoanele afectate nu pot influența evoluția conflictului, deciziile autorităților sau situația transporturilor, iar această neputință poate amplifica tensiunea psihologică. În astfel de momente, nivelul cortizolului – hormonul responsabil de răspunsul la stres – poate crește semnificativ, uneori chiar de două sau trei ori peste nivelul normal.

„Când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, nu vorbim doar despre un „nivel de stres” ridicat, ci despre faptul că sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranță, adică persoana nu mai este în zona optimă de reglare emoțională. Corpul intră într-o stare de supraviețuire biologică – activare simpatică (luptă/fugă) prin agitație, insomnie, palpitații, tensiune musculară, iritabilitate sau imobilizare/dorsal vagal (îngheț) prin amorțeală emoțională, „nu simt nimic”, oboseală, detașare, confuzie”, explică psihoterapeutul Florentina Niculescu.

Pe termen scurt, aceste reacții pot include insomnie, dureri musculare, cefalee sau probleme digestive. Dacă stresul persistă, pot apărea simptome mai complexe, precum anxietate, epuizare sau manifestări somatice.

Vezi și:

Ce se întâmplă dacă lucrarea este anulată la Evaluarea Națională sau Bacalaureat. Timpul suplimentar pe care îl pot primi elevii

Copiii resimt stresul chiar mai intens

Impactul emoțional este adesea și mai puternic în cazul copiilor, deoarece sistemul lor nervos nu este complet dezvoltat și depind de reacțiile adulților pentru a se simți în siguranță.

Copiii nu reacționează doar la ceea ce li se spune, ci și la starea emoțională a părinților. Dacă adultul este panicat sau paralizat de teamă, copilul preia imediat această stare.

Semnele stresului la cei mici pot include tulburări de somn, iritabilitate, plâns aparent fără motiv, dureri de stomac sau de cap, coșmaruri sau o sensibilitate crescută la zgomote.

Cum pot evita adulții panica în astfel de situații

Specialiștii recomandă o serie de metode simple care pot ajuta la stabilizarea sistemului nervos în momente de tensiune. În loc să încerce să se calmeze „cu forța”, oamenii ar trebui să reducă treptat nivelul de activare al organismului. Un protocol util este metoda „O-RA” – Orientare, Resurse și Ancorare.

Primul pas este orientarea: persoana este încurajată să observe mediul și să identifice un obiect neutru din jur. Urmează etapa resurselor, în care trebuie să se gândească la o persoană sau la un loc care îi oferă siguranță. Ultima etapă este ancorarea prin presiune: apăsarea tălpilor în podea timp de cinci secunde, urmată de relaxare, repetată de câteva ori.

De asemenea, specialiștii recomandă o formă de „igienă psihologică” în perioade de criză. Aceasta presupune limitarea expunerii la știri alarmiste, organizarea clară a comunicării cu autoritățile sau companiile aeriene și menținerea unor rutine de bază, precum hidratarea, alimentația și odihna.

Ce pot face părinții pentru a liniști copiii

Pentru cei mici, contactul emoțional cu părinții este esențial. O voce calmă, respirația lentă și îmbrățișările pot avea un efect mai puternic decât explicațiile lungi. Mesajele către copii trebuie să fie simple și sincere, adaptate vârstei: „Sunt tensiuni în regiune și de aceea sunt schimbări la zboruri. Adulții se ocupă. Eu sunt cu tine.”

În același timp, părinții ar trebui să evite discuțiile alarmiste sau expunerea copiilor la știri dramatice.

„Dacă simțiți nod în gât, migrenă sau presiune în piept, aceea este energia de „Luptă/Fugă” care s-a contractat în mușchi pentru a vă proteja, dar a fost forțată să stea nemișcată. Partea bună este că există soluția somatică: nu încercați să relaxați mușchiul prin voință. Oferiți-i o descărcare: împingeți cu toată forța într-un perete timp de 20 de secunde”, explică psihoterapeutul Florentina Niculescu.

Palatul Bragadiru, scos la vânzare. Ce preț are clădirea cu 110 camere și 43 de băi