Profesoară de limba română, semnal de alarmă după simulările din 2026. „Cele mai slabe lucrări din ultimii ani. Elevii nu pot identifica nici un verb”

Profesoară de limba română, semnal de alarmă după simulările de la Evaluarea Națională 2026. „Cele mai slabe lucrări din ultimii ani. Elevii întâmpină dificultăți chiar și la identificarea unui verb”

Rezultatele simulărilor pentru examenele naționale din 2026 scot la iveală probleme serioase în rândul elevilor, iar concluziile profesorilor care au corectat lucrările sunt îngrijorătoare.

O profesoară de limba și literatura română atrage atenția că nivelul actual al elevilor este mai scăzut decât în anii anteriori, iar dificultățile apar chiar și la cerințe de bază.

Declarațiile au fost făcute pentru Euronews și vin în contextul analizării lucrărilor de la simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Probleme tot mai mari în lucrările elevilor

Iuliana Costea, profesoară de limba și literatura română, spune că lucrările corectate anul acesta sunt cele mai slabe din ultimii ani, chiar dacă numărul acestora nu a fost foarte mare, iar proveniența lor este din mai multe zone ale țării.

„Am corectat simulări pentru clasa a VIII-a. Am început corectura pentru clasa a XII-a și surpriza a venit dintr-o analiză pe care am făcut-o pe măsură ce corectam aceste lucrări, deși să știți că n-am primit foarte multe, 50-60 de lucrări, totuși, ele vin din diverse colțuri ale țării. Au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani la simulare”, a declarat cadrul didactic pentru Euronews România.

Aceasta atrage atenția că inclusiv sarcinile simple, considerate de bază în studiul limbii române, devin tot mai greu de rezolvat pentru elevi.

„Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră”, a precizat profesoara.

Exprimarea și gândirea, afectate de învățarea pe șabloane

Vezi și:

Subiecte Evaluare Națională clasa a VI-a 2026 la Matematică și Științe ale naturii. Elevii au avut de desenat un circuit electric

Evaluarea Națională la clasa a VI-a continuă cu testarea la Matematică și Științe ale naturii. Elevii au la dispoziție o oră pentru rezolvarea subiectelor

Potrivit profesoarei, dificultățile nu se limitează doar la gramatică, ci vizează și capacitatea elevilor de a gândi logic și de a se exprima coerent. Aceasta susține că elevii nu mai reușesc să iasă din tiparele învățate și întâmpină probleme atunci când trebuie să construiască răspunsuri proprii.

„Și spuneam că au fost cele mai slabe lucrări în ultimii ani. De ce? Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră. Ideea de a ieși din șablon și de a gândi teoria în relație cu textul la prima vedere devine o problemă. Exprimarea în afara șablonului nu mai poate fi susținută.

Am căutat și am în vedere lucrări întregi. Am căutat propoziții cu o logică, da, construite în jurul centrului nucleului propoziției și a fost foarte greu să găsesc propoziții coerente. Și nu mă duc în fraze, nu mă duc în enunțuri, paragrafe. Cred că nu mai știm să învățăm. Asta arată și de aia le consider mult mai relevante față de examen, pentru ce ar trebui să avem noi în vedere în anii următori. Nu mai știm să învățăm și nu mai știm ce scop au pentru noi aceste examene, în contextul în care dorințele, valorile elevilor se reflectă în afara sistemului de învățământ”, a explicat aceasta pentru Euronews România.

Simulările arată realitatea din sistemul de învățământ

În opinia cadrului didactic, simulările reflectă mai fidel situația din educație decât examenele finale, unde elevii încearcă să recupereze rapid prin învățarea unor modele.

„Examenele vin cu o culoare diferită. La examene deja sunt corectate problemele care pot fi atinse până la finalul anului școlar. Nu cele de profunzime, sigur, cele de suprafață doar și învățăm în ultimele două luni ce înseamnă să păcălești acest examen. De acolo pleacă și filosofia șabloanelor și tot ce ați subliniat. Însă, din punctul meu de vedere, aceste simulări arată real cum a ajuns învățământul nostru”, a declarat profesoara.

Aceasta consideră că problemele sunt mai profunde decât lipsa de atenție sau concentrare și țin de modul în care elevii își dezvoltă gândirea.

„Cred că e mult mai în profunzime. Gândirea logică, coerentă, transpunerea în scris a gândului reflectă nivelul de dezvoltare pe care l-am atins la o anumită vârstă. Faptul că nu înțelegem, dintr-un text de un anumit nivel de dificultate, informația e susținut și de statisticile pe care noi le-am realizat în urma corecturii. Însă ne punem serios problema, dacă gândul emis de elev are această structură, ce șanse avem în viitor să construim cunoaștere, învățare și manifestare în domeniul profesional.

E clar că nivelul de dificultate al unui text influențează capacitatea lor de a reproduce apoi informația, însă ideea de a dezvolta enunțuri, propoziții, pe baza informației cunoscute, pune mari semne de întrebare vizavi de ce facem noi de la clasa I, clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a sau a XII-a încât elevul nu reușește, în afara șablonului, să ofere acea informație într-un context logic, coerent”, a mai spus Iuliana Costea.

Un semnal de alarmă pentru educație

În final, profesoara subliniază că simulările nu sunt doar o etapă de pregătire pentru examene, ci un indicator clar al problemelor din sistem.

„Cred că factorii care au condus la această stare sunt evitați, de multe ori, nu sunt aduși în lumina publicului și nu sunt cunoscuți. Cred că simulările – în afară de ideea de diagnoză de care avem parte și noi, profesorii, și elevii și chiar și părinții – ilustrează criza cu care ne confruntăm în educație”, a concluzionat aceasta pentru Euronews România.

Rezultatele simulărilor din 2026 arată astfel o realitate îngrijorătoare, în care dificultățile elevilor nu mai sunt punctuale, ci țin de înțelegere, logică și capacitatea de exprimare.

Dacia și filtrul de particule la dieselurile vechi: ce obiceiuri îl înfundă și cum îl poți salva