Primele perle de la Evaluarea Națională 2026. Răspunsurile care au stârnit amuzamentul profesorilor

Primele „perle” de la Evaluarea Națională 2026 au început deja să circule în rândul profesorilor corectori. La proba de Limba și literatura română, candidații au avut de rezolvat cerințe bazate pe două texte la prima vedere, fără comentarii literare învățate pe de rost.

Rezultatul? O serie de răspunsuri care au stârnit zâmbete și au intrat rapid în colecția amuzantă a examenului din acest an.

Tema centrală a subiectelor a fost relația dintre om și natură, însă unii elevi au interpretat informațiile într-un mod cu totul neașteptat.

De la stârc la „sfârc” și de la hibernare la „înviere”

Primul text le-a prezentat elevilor povestea unei țestoase găsite de angajații unei redacții. În același material erau menționate și alte animale îngrijite de un corector de ziar, printre care un stârc și un uliu păsărar.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

Graba și emoțiile examenului au dus însă la apariția unor variante surprinzătoare în lucrări.

„Corectorul de ziar avea grijă de animale – o broască, un uliu și un sfârc”, a scris un elev, confundând numele păsării.

Un alt candidat a interpretat într-un mod original episodul în care broasca intra în hibernare:

„Când a venit frigul, bărbatul a vrut să sufoce broasca cu o pernă roșie, dar ea a înviat!”

Într-o altă lucrare, stârcul s-a transformat în „stârv”:

Vezi și:

Rezolvare subiecte matematică Evaluarea Națională 2026. Cerința care i-ar putea departaja pe elevii foarte bine pregătiți

Subiecte Matematică Evaluarea Națională 2026. Cercul, paralelogramul și prisma dreaptă, printre cerințele primite. Când va fi publicat baremul oficial

„Un omuleț a adus în redacție un stârv prins în gheață.”

Nici răspunsurile personale nu au lipsit. Un elev a ținut să precizeze că împărtășește preferințele alimentare ale broscuței din text:

„Broscuța a refuzat să mănânce frunze și flori și a așteptat carne. Și eu la fel, dar nu crudă.”

Interpretări inedite și la cel de-al doilea text

Al doilea text de la examen prezenta experiența unei femei aflate într-o călătorie prin Papua Noua Guinee. Descrierile exotice au fost însă înțelese diferit de unii elevi.

„În primul text e vorba de un om care muncește și iubește natura. În al doilea, e o femeie care se plimbă prin Papua, care nu-i place laptele de cocos și vrea să rupă arborii de cacao”, a scris un candidat.

Alt elev a modificat sensul unui cuvânt și a ajuns la o concluzie neașteptată:

„Femeia a zis că zeama de cocos are gust de salcie.”

În realitate, în text era folosit adjectivul „sălciu”.

Ce au răspuns elevii la subiectul despre darurile simple

La exercițiul de argumentare, candidații au trebuit să explice dacă darurile simple merită apreciate. Și aici au apărut răspunsuri care au atras atenția profesorilor.

„Da, dar să fie și mai scumpe din când în când. De la bunicii mei primesc mereu haine și pantofi, dar mi-a promis și un lanț de aur pe care să-l aleg eu.”

Un alt elev a rezumat situația în câteva cuvinte:

„Mamele prețuiesc mereu darurile simple, iar copiii darurile pe care le vor ei.”

Poate cea mai ingenioasă argumentare a venit de la un candidat care a oferit un exemplu neobișnuit:

„Uneori, un dar simplu poate fi foarte prețios. De exemplu, poți primi un covrag de ouă, din care ies mulți pui, care fac iar ouă. Și apoi ai foarte mulți pui!”

La finalul probei, elevii au avut de realizat și un rezumat al primului text, cu o lungime cuprinsă între 100 și 150 de cuvinte. Un candidat a găsit propria metodă de verificare și a încheiat lucrarea cu mențiunea: „Total 101 cuvinte!”, semn că respectarea cerinței a fost pentru el la fel de importantă ca rezumatul în sine.

Ford produce în America bateriile ieftine pentru camioneta electrică de 25.800 de euro