Pot părinţii face acte unui copil fără acordul celorlalţi: ce scrie în lege

O întrebare frecventă în familiile cu mai mulţi copii este dacă părinţii pot face acte de moştenire în favoarea unuia dintre ei, fără acordul celorlalţi. Situaţia apare mai ales atunci când un părinte decide să doneze un bun sau să lase prin testament o parte mai mare din avere unui copil, încă din timpul vieţii. Legea românească permite astfel de demersuri, însă ele nu sunt lipsite de consecinţe juridice.

Precizări despre actele întocmite în timpul vieții

În practică, părinţii pot încheia acte de dispoziţie, precum donaţii sau testamente, fără a avea nevoie de acordul celorlalţi copii. Este important de subliniat că vorbim despre acte de moştenire făcute în timpul vieţii, nu despre împărţirea efectivă a moştenirii, care are loc doar după deces. Cu alte cuvinte, un părinte poate decide cui şi ce bun transmite, atât timp cât respectă limitele impuse de lege.

Avocata Gabriela Ursărescu a explicat această situaţie într-un videoclip publicat în mediul online, clarificând una dintre cele mai mari temeri ale părinţilor şi copiilor deopotrivă: „Bineînțeles că se poate, în funcție de actele care se întocmesc, ele pot fi anulate sau se pot ataca în instanță, însă după decesul părinților”, a spus ea. Aşadar, actele sunt valabile în timpul vieţii părintelui, dar pot fi contestate ulterior de moştenitorii nemulţumiţi.

Contestaţiile apar, de regulă, atunci când unul dintre copii consideră că a fost nedreptăţit. Instanţa va analiza dacă prin donaţii sau testamente s-a încălcat rezerva succesorală, un concept esenţial în dreptul moştenirilor.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Cum se împarte moștenirea când sunt mai mulți copii

În ceea ce priveşte împărţirea moştenirii între copii, regula de bază este egalitatea. Atunci când nu există un testament, copiii moştenesc în părţi egale averea părintelui decedat. Dacă sunt doi copii, fiecare primeşte câte o jumătate; dacă sunt trei, fiecare are dreptul la o treime şi aşa mai departe. Legea porneşte de la ideea că toţi descendenţii au drepturi egale.

Rezerva succesorală reprezintă partea minimă din moştenire care este garantată de lege anumitor moştenitori, numiţi moştenitori rezervatari. Copiii se află în această categorie. Rezerva lor este, în principiu, jumătate din cota care li s-ar fi cuvenit prin moştenire legală. De exemplu, dacă un copil ar fi avut dreptul la 50% din moştenire, rezerva succesorală este de 25%.

Din acest motiv, copiii nu pot fi dezmoşteniţi complet. Chiar dacă un părinte întocmeşte un testament prin care lasă întreaga avere unei alte persoane sau unui singur copil, ceilalţi pot cere în instanţă reducerea liberalităţilor excesive, astfel încât rezerva lor să fie respectată. Legea protejează astfel legătura de sânge şi drepturile minime ale descendenţilor.

În concluzie, părinţii pot face acte de moştenire fără acordul celorlalţi copii, însă aceste acte nu sunt absolute. Ele pot fi analizate şi corectate după deces, pentru a asigura respectarea cotelor legale şi a rezervei succesorale, un mecanism esenţial care împiedică dezmoştenirea totală a copiilor.

FOTO | Ființe ca din altă lume, descoperite de cercetători. Păianjenul fluorescent și insectele necunoscute care au uimit lumea științei