Pot oamenii moderni să trăiască mai mult decât Neanderthalienii și Denisovanii? Un nou studiu sugerează o limită de până la 200 de ani

Longevitatea umană a crescut spectaculos în ultimele secole, însă întrebarea esențială rămâne: este această capacitate de a trăi până la 90 sau chiar 100 de ani un rezultat al medicinei moderne sau o caracteristică genetică distinctă a speciei noastre?

Un nou studiu aflat în fază de prepublicare sugerează că oamenii moderni ar avea o limită teoretică a vieții mult peste ceea ce s-a observat până acum, posibil chiar până la 200 de ani.

Preistoricii precum Neanderthalienii și Denisovanii au trăit în condiții incomparabil mai dure decât cele actuale.

Vânătoarea de animale mari, lipsa îngrijirilor medicale și infecțiile frecvente făceau ca supraviețuirea până la vârste înaintate să fie rară. În schimb, pentru Homo sapiens, atingerea vârstei de 80 sau 90 de ani nu mai este o excepție.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Ce spun ceasurile epigenetice despre durata maximă a vieții

Pentru a evalua diferențele biologice dintre aceste specii umane, cercetătorii au folosit așa-numitele „ceasuri epigenetice”, instrumente bazate pe analiza metilării ADN-ului, care pot estima vârsta biologică a celulelor. Studiul, publicat sub formă de preprint pe Research Square, a analizat 15.283 de probe de metilare ADN provenite de la persoane cu vârste între 0 și 114 ani, dintre care 219 aveau peste 90 de ani.

Folosind 16 tipuri diferite de ceasuri epigenetice, autorii au încercat să stabilească limita teoretică superioară a longevității umane. Analizele efectuate pe diverse tipuri de țesut au indicat că unele structuri, precum țesuturile respiratorii, ar avea o durată maximă estimată între aproximativ 128 și 155 de ani.

Coroborând toate rezultatele, cercetătorii au ajuns la concluzia că limita absolută a duratei de viață pentru oamenii moderni s-ar situa undeva între 128 și 202 ani.

Totuși, autorii subliniază că atingerea acestor valori ar presupune condiții de mediu ideale și că mediul actual ar putea să nu permită realizarea acestor potențiale maxime biologice.

Neanderthalienii și Denisovanii: o limită biologică mai redusă?

Aplicând aceeași metodologie genomurilor fosile, cercetătorii au estimat că durata maximă de viață pentru Homo neanderthalensis ar fi fost între 38,2 și 64,5 ani, iar pentru Denisovani între 40 și 69,8 ani.

Chiar și aceste valori ar fi fost dificil de atins în perioada Pleistocenului, caracterizată de condiții extreme. Datele paleoantropologice sugerează că femelele neanderthaliene aveau o rată ridicată a complicațiilor în timpul sarcinii, ceea ce ducea la mortalitate maternă crescută. Masculii, implicați frecvent în vânătoare, sufereau traumatisme grave, iar infecțiile reprezentau un risc constant.

Întrebarea centrală este dacă diferența dintre specii reflectă doar condițiile de mediu sau și o capacitate genetică distinctă. Rezultatele preliminare sugerează că predispoziția pentru o longevitate extinsă ar fi evoluat la oamenii moderni după separarea de ultimul strămoș comun cu Neanderthalienii și Denisovanii.

Totuși, cercetătorii avertizează că estimările bazate pe ceasuri epigenetice au limitări și pot fi afectate de marje de eroare. Studiul nu a trecut încă prin procesul complet de peer review, iar concluziile trebuie interpretate cu prudență.

Dacă ipoteza se confirmă, aceasta ar indica faptul că longevitatea extremă nu este doar un produs al medicinei moderne, ci și rezultatul unor modificări biologice apărute relativ recent în evoluția speciei noastre. Astfel, capacitatea de a trăi până la vârste foarte înaintate ar putea fi una dintre trăsăturile definitorii care diferențiază Homo sapiens de rudele sale dispărute.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou