O proteină care ajută limfomul să supraviețuiască poate fi întoarsă împotriva cancerului. Tumorile au dispărut la șoareci în 11 zile

În loc să blocheze pur și simplu o proteină care favorizează cancerul, cercetătorii de la Stanford Medicine au încercat ceva mult mai neobișnuit: au transformat-o într-un mecanism care activează moartea celulelor tumorale. O moleculă experimentală creată de echipă a reușit să elimine tumori agresive de limfom uman la șoareci după 11 zile de tratament. Rezultatele au fost prezentate inițial de Stanford Medicine în august și au revenit în atenția publicațiilor științifice în această săptămână.

Este important însă ca rezultatul să nu fie confundat cu apariția unui tratament disponibil pentru oameni. Cercetarea este preclinică, iar eficiența și siguranța unei astfel de abordări trebuie demonstrate în studii suplimentare înainte de a putea fi testată pe scară largă la pacienți.

Proteina BCL6 devine un fel de „buton de autodistrugere”

Ținta cercetătorilor este BCL6, o proteină care joacă un rol important în anumite limfoame cu celule B. În tumorile respective, BCL6 ajută celulele canceroase să supraviețuiască inclusiv prin suprimarea unor gene care ar putea declanșa moartea celulară.

Abordarea Stanford pornește de la o idee diferită de terapiile clasice. În loc ca molecula experimentală să neutralizeze pur și simplu BCL6, ea funcționează ca un fel de „lipici molecular” care conectează proteina de un alt mecanism celular capabil să activeze genele morții celulare.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă să folosească împotriva tumorii chiar proteina de care aceasta depinde. BCL6 este transformată dintr-un factor care favorizează supraviețuirea cancerului într-un element care contribuie la distrugerea celulei.

Este o strategie diferită de terapia CAR-T, unde propriile celule imunitare ale pacientului sunt modificate pentru a recunoaște și ataca tumora. Ambele direcții arată însă cât de mult se îndepărtează oncologia modernă de tratamentele care atacă nediscriminatoriu toate celulele care se divid rapid.

Tumorile au dispărut în modelele animale

În experimentele descrise de Stanford, șoarecilor cu limfoame umane agresive le-a fost administrată molecula de două ori pe zi. După un tratament scurt, tumorile au dispărut în decurs de 11 zile.

Vezi și:

ADN-ul circular ascunde o vulnerabilitate a celulelor canceroase. Descoperirea care ar putea deschide o nouă cale pentru tratamente

Stai pe scaun mai mult de 30 de minute fără pauză? Studiul pe 91.000 de oameni leagă acest obicei de un risc mai mare de cancer

Un rezultat spectaculos într-un model animal nu garantează însă că același lucru se va întâmpla la oameni. Multe terapii anticancer care funcționează în laborator sau pe animale nu ajung să treacă de etapele ulterioare de testare.

Cercetătorii trebuie să stabilească printre altele dozele sigure, eventualele efecte asupra celulelor sănătoase, durata răspunsului și posibilitatea ca tumorile să dezvolte rezistență.

În paralel, sunt explorate și alte modalități de a face sistemul imunitar mai eficient. Playtech a relatat despre proteina NFIL3, asociată cu epuizarea celulelor CAR-T, o altă piesă importantă în încercarea de a îmbunătăți terapiile moderne.

Noua strategie încearcă să folosească slăbiciunile tumorii

Conceptul de „molecular glue”, sau lipici molecular, devine tot mai interesant în dezvoltarea medicamentelor. În loc să încerce doar să blocheze activitatea unei proteine, cercetătorii pot obliga două proteine să interacționeze într-un mod care produce un efect terapeutic.

Pentru cancer, avantajul teoretic este major. Unele proteine tumorale sunt foarte greu de inhibat cu medicamente convenționale, dar ar putea fi redirecționate spre alte funcții.

Direcția se înscrie într-o schimbare mai amplă a oncologiei, unde terapiile sunt din ce în ce mai precise. De exemplu, cercetătorii încearcă inclusiv să programeze celulele organismului să lupte cu cancerul fără procesul complicat de producție CAR-T în laborator.

Molecula Stanford este încă departe de utilizarea clinică, însă experimentul demonstrează un principiu foarte puternic: o proteină care ajută tumora să crească poate, cel puțin în anumite condiții, să fie transformată chiar în mecanismul care o distruge.

O nouă țintă pentru inflamația din creier ar putea conta în Alzheimer și Parkinson. Ce au descoperit cercetătorii