O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școlile din România. Cine ar putea ține orele

Elevii din România ar putea avea, în viitor, o nouă disciplină obligatorie în programă. Educația pentru sănătate ar trebui predată de la grădiniță și până la finalul liceului, susține președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan.

Acesta propune ca orele să nu fie susținute de profesorii de la alte discipline, ci de persoane cu pregătire în domeniul medical.

Ideea vine într-un moment în care există deja în Parlament o inițiativă legislativă pentru introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” în trunchiul comun al învățământului preuniversitar. Proiectul se află în procedură parlamentară, astfel că, în acest moment, nu poate fi vorba despre o materie obligatorie deja introdusă în toate școlile.

Educația pentru sănătate, de la grădiniță până în clasa a XII-a

Horațiu-Remus Moldovan consideră că disciplina ar trebui construită pe baza unei programe adaptate fiecărei categorii de vârstă și predată pe tot parcursul educației preuniversitare, nu doar în anumite clase sau în cadrul unor activități punctuale.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Președintele CNAS a precizat că susține o programă coerentă, care să înceapă încă de la grădiniță și să continue până în clasa a XII-a. În opinia sa, educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână doar la nivel de opțional.

În prezent, „Educație pentru sănătate” poate apărea și în oferta de discipline opționale a școlilor. De exemplu, în anul școlar 2026-2027, aceasta se regăsește printre opționalele oferite de unele licee, alături de discipline precum educația digitală, inteligența artificială, astronomia sau educația financiară.

Cine ar putea preda noua materie

Una dintre cele mai importante propuneri vizează persoanele care ar urma să susțină orele. Șeful CNAS spune că disciplina nu ar trebui predată de diriginte sau de profesorii de sport, matematică ori alte materii doar pentru completarea normei, ci de profesioniști care au pregătire în domeniul sănătății.

Printre cei care ar putea susține astfel de ore se numără medicii tineri și asistenții medicali, în funcție de pregătirea lor și de vârsta copiilor. Horațiu Moldovan a amintit și exemplul unor țări nordice, unde personalul medical este implicat în educația pentru sănătate.

„Avem nu doar medicina școlară, avem mii, zeci de mii de medici tineri care termină Facultatea de Medicină”, a declarat președintele CNAS, arătând că și asistenții medicali cu studii de specialitate ar putea fi implicați.

Ce ar putea învăța elevii la educație pentru sănătate

O eventuală programă obligatorie ar trebui stabilită de autoritățile din educație, astfel că lista exactă a conținuturilor nu este încă stabilită în forma unei discipline obligatorii aplicate la nivel național.

Argumentele prezentate de președintele CNAS sunt însă concentrate în special asupra prevenției. Acesta susține că o educație pentru sănătate începută de la vârste mici ar putea contribui la prevenirea bolilor, la creșterea ratei de vaccinare și, pe termen lung, la reducerea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru afecțiuni care pot fi prevenite.

Conținutul ar trebui, în mod firesc, adaptat vârstei copiilor. Temele abordate cu un copil de grădiniță nu pot fi aceleași cu cele destinate unui adolescent de liceu, motiv pentru care propunerea șefului CNAS pune accent pe existența unei programe structurate pentru diferitele grupe de vârstă.

Există deja un proiect în Parlament

Separat de declarațiile președintelui CNAS, în Parlament există Pl-x nr. 465/2026, o propunere legislativă care urmărește modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 tocmai pentru introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” în trunchiul comun. Potrivit fișei oficiale a Camerei Deputaților, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei pe 10 iunie 2026.

Prin includerea în trunchiul comun, disciplina ar deveni parte a curriculumului obligatoriu, nu doar o materie pe care școlile o pot oferi opțional.

Deocamdată însă, părinții și elevii trebuie să facă diferența între o propunere aflată în dezbatere și o schimbare deja aplicabilă.

Educația pentru sănătate nu a devenit, prin declarația șefului CNAS, o nouă materie obligatorie în toate școlile. Pentru o asemenea schimbare sunt necesare parcurgerea procedurilor legislative și educaționale și stabilirea modului concret în care disciplina ar urma să fie introdusă în programă.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent