O descoperire nouă ar putea încetini boala Parkinson: cercetătorii au identificat o proteină-cheie implicată în răspândirea bolii

Cercetătorii americani spun că ar fi descoperit o posibilă metodă prin care progresia bolii Parkinson ar putea fi încetinită sau chiar blocată în viitor. Nu, nu vorbim încă despre un tratament disponibil în spitale sau farmacii, dar studiul oferă unul dintre cele mai interesante semnale din ultimii ani în lupta împotriva acestei afecțiuni neurodegenerative.

O echipă de la Perelman School of Medicine a identificat o proteină asociată sistemului imunitar al creierului care pare să joace un rol important în răspândirea bolii Parkinson între neuroni, scrie SciTechDaily.

Proteina se numește GPNMB, iar oamenii de știință cred că aceasta contribuie la propagarea acumulărilor toxice de alfa-sinucleină, una dintre principalele probleme asociate cu Parkinson.

Mai simplu spus, boala pare să funcționeze ca un efect de domino biologic: anumite proteine anormale se acumulează în neuroni, distrug celulele afectate, apoi „infectează” și alte celule sănătoase din apropiere. În timp, procesul se extinde în tot mai multe regiuni ale creierului.

Vezi și:

Valul de aer tropical ajunge în România. Zonele în care temperaturile vor depăşi 35 de grade

Iar acum cercetătorii cred că GPNMB ar putea accelera exact acest mecanism.

Cercetătorii au reușit să blocheze răspândirea proteinelor toxice în laborator

În noul studiu publicat în revista Neuron, echipa a folosit anticorpi monoclonali pentru a bloca activitatea proteinei GPNMB în experimente de laborator.

Rezultatul: răspândirea acumulărilor toxice de alfa-sinucleină între celulele nervoase a fost redusă semnificativ.

Coordonatoarea studiului, Alice Chen-Plotkin, spune că multe persoane sunt diagnosticate în faze timpurii ale bolii Parkinson, când simptomele sunt încă moderate, însă medicina actuală nu dispune de tratamente capabile să încetinească efectiv evoluția bolii.

În prezent, terapiile disponibile ajută mai ales la controlul simptomelor. Medicamente precum Levodopa sau procedurile de stimulare cerebrală profundă pot ameliora tremurul și dificultățile de mișcare, dar nu opresc degradarea neuronilor.

Noua cercetare sugerează însă că boala Parkinson ar putea fi alimentată de un cerc vicios biologic. Proteinele toxice afectează neuronii, neuronii deteriorați determină eliberarea GPNMB, iar această proteină accelerează apoi răspândirea noilor acumulări toxice.

Practic, creierul ajunge prins într-o reacție în lanț care se autoalimentează.

Studiul pe țesut cerebral uman întărește ipoteza cercetătorilor

Pentru a verifica dacă rezultatele din laborator se aplică și la oameni, cercetătorii au analizat țesut cerebral provenit de la 1.675 de creiere stocate în Penn Brain Bank.

Persoanele care prezentau variante genetice asociate cu niveluri mai mari de GPNMB aveau și forme mai extinse de acumulare alfa-sinucleină în creier. Descoperirea întărește ideea că această proteină joacă un rol important în evoluția bolii.

Interesant este și faptul că nivelurile ridicate de GPNMB nu au fost asociate cu markeri specifici altor boli neurodegenerative, precum Boala Alzheimer. Asta sugerează că mecanismul ar putea fi mai specific pentru Parkinson.

Totuși, cercetătorii avertizează că rezultatele sunt încă în fază experimentală. Terapia nu a fost testată pe oameni și mai sunt necesari ani de cercetări până la eventuale studii clinice.

Comoara preistorică din Neamț care atrage cercetători din toată Europa. Cultura Cucuteni, redescoperită cu tehnologii de ultimă generație