NASA riscă să rămână fără opțiunea care a făcut zborurile cu astronauți mai ieftine. SpaceX ar vrea să retragă Crew Dragon după 2030

NASA se confruntă cu o problemă tot mai dificilă privind transportul astronauților pe orbita joasă a Pământului după retragerea Stației Spațiale Internaționale. SpaceX le-ar fi transmis atât agenției americane, cât și companiilor care dezvoltă viitoare stații spațiale private că nu intenționează să continue misiunile Crew Dragon după 2030, preferând să își concentreze resursele asupra Starship, potrivit informațiilor obținute de Ars Technica de la surse din industrie.

Problema este că NASA nu are, în acest moment, o alternativă la fel de matură. Boeing Starliner continuă să aibă nevoie de teste înainte de certificarea pentru misiuni operaționale cu echipaj, iar alte vehicule comerciale aflate în dezvoltare ar putea să nu fie gata la începutul anilor 2030. Chiar NASA avertizează că succesul viitoarei economii din orbita joasă necesită mai multe opțiuni de transport accesibile, atât pentru redundanță, cât și pentru menținerea concurenței.

SpaceX ar vrea să renunțe la Falcon 9 și Crew Dragon pentru misiunile cu oameni

Crew Dragon a schimbat radical situația NASA după retragerea navetelor Space Shuttle. Capsula SpaceX a fost certificată în 2020 și a permis Statelor Unite să transporte din nou astronauți spre Stația Spațială Internațională de pe propriul teritoriu, fără să depindă exclusiv de capsulele rusești Soyuz. NASA a investit aproximativ 3,1 miliarde de dolari în dezvoltarea și certificarea sistemului în cadrul Commercial Crew Program.

SpaceX și-a îndeplinit însă cu mult obligațiile contractuale inițiale. NASA tocmai i-a atribuit încă trei misiuni, Crew-15, Crew-16 și Crew-17, ducând numărul total de zboruri contractate la 17. Acestea ar trebui să ajute agenția să mențină accesul la ISS până aproape de finalul perioadei sale operaționale.

Vezi și:

Ce salariu colosal are Siegfried Mureșan și câți bani ar pierde dacă devine premier al României. Votul decisiv are loc astăzi

Potrivit surselor Ars Technica, SpaceX le-ar fi comunicat companiilor Axiom Space, Voyager Space și Vast Space, care dezvoltă stații comerciale pentru orbita joasă, că nu vor putea comanda în viitor misiuni Crew Dragon pentru transportul propriilor astronauți. Compania ar urma să sprijine ISS până la finalul actualului program, dar apoi să retragă sistemul.

NASA nu poate obliga practic SpaceX să continue. Administratorul agenției, Jared Isaacman, a recunoscut public că nu este un secret faptul că SpaceX dorește să renunțe în timp la platformele mai vechi Falcon și Dragon pentru a se concentra pe noua generație Starship.

În prezent, dependența de Dragon rămâne evidentă. Următoarea misiune Crew-13 este programată pentru 1 octombrie 2026, cu patru astronauți la bordul unei capsule Dragon lansate de o rachetă Falcon 9.

Boeing Starliner ar putea deveni singura alternativă occidentală

NASA are teoretic un al doilea furnizor: Boeing. În practică, situația Starliner este mult mai complicată. Agenția americană a investit până acum aproximativ 5,1 miliarde de dolari în dezvoltarea capsulei, dar aceasta nu a efectuat încă o misiune operațională cu astronauți către ISS.

NASA și Boeing au anunțat pe 28 septembrie un nou plan pentru readucerea Starliner pe drumul spre certificare. Următorul zbor, Starliner-1, este planificat ca misiune fără echipaj, posibil în decembrie 2026 sau ianuarie 2027. Scopul este verificarea modificărilor aduse sistemului de propulsie și colectarea datelor necesare înaintea reluării zborurilor cu oameni.

Boeing va modifica inclusiv sistemul de valve al propulsoarelor, va instala noi propulsoare pentru capsula echipajului, baterii noi și va opera schimbări la sistemul de parașute. NASA speră ca Starliner să poată efectua misiuni cu echipaj în ultimii ani de viață ai ISS și, ulterior, să deservească stațiile comerciale.

Problema este prețul. Conform datelor citate de Ars Technica, un loc în Crew Dragon a costat inițial aproximativ 55 de milioane de dolari, iar pentru zborurile mai recente suma ar fi ajuns la 78,8 milioane. În cazul Starliner, costul pentru NASA este de aproximativ 90 de milioane de dolari pentru fiecare loc în perioada ISS.

Dacă Dragon dispare și Starliner rămâne singurul vehicul american disponibil pentru această piață, dispare și o parte importantă a presiunii concurențiale care a stat la baza Commercial Crew Program.

Starship ar putea rezolva problema, dar SpaceX are alte priorități

Soluția evidentă pare Starship. Uriașa navă SpaceX ar putea transporta, teoretic, mult mai mulți oameni decât cei patru astronauți pe care îi duce în prezent Crew Dragon. Problema este că SpaceX nu ar fi interesată momentan să dezvolte Starship pentru lansarea oamenilor de pe Pământ către orbita joasă, potrivit surselor citate de Ars Technica.

Prioritatea imediată este alta: sateliții proprii și dezvoltarea Starship pentru misiuni mai ambițioase. NASA însăși are nevoie de o versiune Starship Human Landing System pentru programul Artemis, astfel că resursele politice și financiare ale agenției legate de acest vehicul sunt concentrate în primul rând pe Lună.

Starship tocmai a trecut printr-un moment important. Nava a ajuns pentru prima dată pe orbită în Flight 14, deși o problemă la motor a obligat SpaceX să încheie misiunea mai devreme. Playtech a relatat despre primul zbor orbital Starship și explozia produsă după revenire, iar compania mai are numeroase etape de parcurs înainte ca sistemul să poată transporta oameni.

Playtech a analizat și Starship V3, generația cu care SpaceX încearcă să forțeze drumul spre Lună și Marte. Pentru NASA, însă, întrebarea devine dacă același vehicul va putea prelua, la un moment dat, și rolul mult mai banal, dar esențial, al Crew Dragon.

Viitoarele stații spațiale private riscă să rămână fără transport accesibil

Problema depășește NASA. Agenția americană încearcă de două decenii să creeze o economie comercială în orbita joasă, în care NASA să fie doar unul dintre mai mulți clienți, iar companiile private să opereze stații, transport, producție și proiecte turistice.

ISS se apropie însă de finalul vieții operaționale. NASA pregătește deja coborârea controlată a Stației Spațiale Internaționale, în timp ce companii precum Axiom, Voyager și Vast încearcă să construiască succesorii comerciali ai laboratorului orbital.

Fără un sistem de transport accesibil, însă, modelul economic devine mult mai greu de susținut. NASA Office of Inspector General avertizează chiar în această lună că viitorul orbitei joase necesită mai multe opțiuni de transport pentru echipaj și marfă, tocmai pentru a păstra redundanța și prețurile competitive.

Alte soluții există, dar sunt încă îndepărtate. Blue Origin dezvoltă un vehicul pentru transportul oamenilor cu New Glenn, însă sursele citate de Ars indică 2031 cel mai devreme pentru un posibil zbor cu echipaj. Alte proiecte comerciale americane sau europene sunt și mai departe de operațiuni regulate.

NASA riscă astfel să ajungă într-o situație paradoxală: după ce a petrecut două decenii încercând să creeze concurență și să reducă prețurile zborurilor cu oameni pe orbită, succesul uriaș al SpaceX poate lăsa piața într-o poziție vulnerabilă dacă firma decide că acest segment nu mai merită continuat.

Crew Dragon nu dispare mâine, iar SpaceX va continua să transporte astronauți NASA în următorii ani. Întrebarea critică este ce se întâmplă după 2030, când ISS se apropie de final, Dragon ar putea fi retras, iar stațiile spațiale comerciale ar trebui să înceapă tocmai atunci să transforme viziunea NASA despre o economie orbitală într-o piață reală.

OpenAI lansează Dots, agenții AI care pot lucra singuri în cloud cât timp tu îți vezi de treabă