Matematica ascunsă în Univers. Profesor român din SUA explică de ce aceleași modele apar de la flori și melci până la galaxii

De ce semințele unei flori-soarelui sunt așezate într-un anumit fel? De ce cochiliile melcilor urmează aceeași formă spiralată care poate fi observată și în structura unor galaxii aflate la milioane de ani-lumină distanță? Sunt întrebări care i-au preocupat deopotrivă pe matematicieni, filosofi și oameni de știință timp de secole.

În spatele unor fenomene aparent fără legătură există adesea reguli matematice surprinzător de asemănătoare. Profesorul Daniel Onofrei, matematician la Universitatea din Houston, consideră că aceste repetiții nu sunt simple coincidențe, ci indicii ale unor mecanisme fundamentale care guvernează natura și modul în care este organizată lumea din jurul nostru, scrie Mediafax.

De ce se repetă aceleași modele în natură

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este șirul lui Fibonacci, o succesiune numerică celebră în care fiecare termen este obținut prin adunarea celor două numere anterioare. Deși pare o simplă curiozitate matematică, această secvență a fost identificată în numeroase structuri naturale.

Aranjamentul semințelor din floarea-soarelui, forma anumitor plante, structura conurilor de pin sau spiralele cochiliilor unor moluște sunt doar câteva dintre exemplele în care apar modele apropiate de această succesiune numerică. Mai mult decât atât, cercetătorii au observat configurații similare și la scară cosmică, în modul în care sunt organizate anumite galaxii.

Vezi și:

Ce studii are Adrian Veștea. Premierul desemnat a urmat cursurile unei universități care a fost desființată

Pentru specialiști, aspectul cu adevărat fascinant nu este existența unui model matematic, ci faptul că acesta apare în sisteme complet diferite. O plantă, un animal și o galaxie nu au nimic în comun din punct de vedere biologic sau fizic, însă pot urma reguli matematice asemănătoare.

Daniel Onofrei explică faptul că matematica oferă un limbaj universal prin care pot fi descrise fenomene foarte diferite. Cu alte cuvinte, aceeași formulă sau aceeași structură matematică poate ajuta la înțelegerea unor procese care, la prima vedere, nu au nicio legătură între ele.

Această observație a alimentat de-a lungul timpului una dintre marile întrebări ale umanității: este Universul rezultatul întâmplării sau există o ordine profundă care stă la baza tuturor lucrurilor?

Ce ne spune matematica despre limitele cunoașterii

Deși mulți oameni văd matematica drept o știință exactă, capabilă să ofere răspunsuri pentru orice problemă, realitatea este mai nuanțată. Potrivit profesorului român, studiul matematicii nu duce neapărat la certitudini absolute, ci poate avea efectul opus.

Pe măsură ce cercetătorii înțeleg mai bine structura lumii, descoperă și cât de multe lucruri rămân încă necunoscute. Fiecare răspuns generează noi întrebări, iar limitele cunoașterii devin tot mai evidente.

În opinia lui Daniel Onofrei, matematica reprezintă un instrument extraordinar pentru descrierea realității, însă nu poate explica toate aspectele existenței. Ea poate evidenția tipare, relații și mecanisme, dar nu elimină complet misterele care înconjoară Universul.

De altfel, una dintre ideile centrale ale activității sale academice este că matematica nu trebuie privită izolat. Aceasta este conectată cu fizica, ingineria, biologia și chiar cu întrebările filozofice pe care oamenii și le pun de mii de ani.

Faptul că aceleași modele apar în locuri atât de diferite continuă să fascineze comunitatea științifică. Pentru unii cercetători, aceste repetiții reprezintă dovada existenței unor principii universale. Pentru alții, ele sunt rezultatul unor procese naturale care favorizează anumite forme și structuri.

Indiferent de interpretare, un lucru este cert: matematica rămâne una dintre cele mai puternice unelte create de om pentru a înțelege lumea. Iar atunci când aceeași regulă pare să funcționeze atât într-o floare, cât și într-o galaxie, întrebarea despre existența unei ordini ascunse a Universului devine mai actuală ca niciodată.

China a construit o mașină uriașă care sapă la peste 1.000 de metri adâncime. Tehnologia inspirată de o banală ascuțitoare de creioane