INTERVIU | Pisicile de pe stradă au acum „buletin” digital. Cum funcționează CatChat, aplicația pornită dintr-un cartier din București

Ozana Mazilu (Playtech): CatChat a pornit de la povestea unei singure pisici abandonate. În ce moment v-ați dat seama că problema este mult mai mare decât cazul ei?

Mai sunt și vecinii care nu suportă pisicile și le vor răul. Ei trebuie să știe că aceste animale sunt iubite și îngrijite de alți vecini și că buna vecinătate se strică dacă li se întâmplă ceva.

Problemele au existat dintotdeauna. Ultima situație din cartier ne-a dat doar imboldul să facem mai mult.

Ozana Mazilu (Playtech): Ați identificat deja peste 200 de pisici prin CatChat. Ce v-au arătat primele date despre felul în care comunitățile au grijă de pisicile de pe stradă?

Elena Lucaci: Ne-a copleșit numărul mare de pisici fără familie: 131 dintre cele 285 de pisici de pe hartă, adică 46%, sunt fără stăpân. Dintre astea, doar 49 sunt sterilizate (37%), iar 82 nu sunt. Cu alte cuvinte, aproape două treimi dintre pisicile fără stăpân din aplicație sunt încă nesterilizate și se înmulțesc anual.

Datele ne mai spun ceva important: aceste pisici nu sunt „ale nimănui”. Ele sunt hrănite, urmărite și înregistrate de vecini, altfel nu ar fi ajuns pe hartă. Există, deci, o grijă reală în comunitate, dar ea nu este încă suficient de coordonată. Sterilizarea rămâne cea mai mare nevoie, iar acolo ar trebui direcționate în primul rând resursele.

Mai avem 138 de pisici cu stăpân (48%) și 16 pisici marcate ca pierdute (6%), adică 16 situații în care o familie sau o comunitate încă își caută pisica.

Geografic, 234 de pisici (82%) sunt în București, iar 9% în Ilfov (Voluntari, Corbeanca, Tunari, Chitila, Mogoșoaia). Restul țării adună 8%, iar două pisici sunt înregistrate în afara țării. Aplicația a pornit din cartierul nostru și acolo este încă cel mai activă, dar faptul că există deja pisici din Bacău, Constanța sau din alte localități arată că nevoia este națională.

Sunt cifre din aplicație, nu un recensământ: reflectă doar pisicile înregistrate de utilizatori, nu populația reală de pisici din oraș. Dar arată clar direcția.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum funcționează concret PisID și cum poate afla cineva dacă o pisică pe care o vede zilnic pe stradă este deja îngrijită, sterilizată sau are un stăpân?

Elena Lucaci: Pentru ca PisID să funcționeze bine, utilizatorii ar trebui să completeze cât mai multe câmpuri, inclusiv culoarea ochilor și semnalmentele particulare. Aplicația cere acces la locație și arată pisicile înregistrate în zona respectivă.

Dacă vezi o pisică pe stradă, îi poți face o poză. Dacă e deja înregistrată, indiferent de categorie, aplicația ți-o propune ca sugestie identificată, iar tu poți raporta că a fost văzută. Persoana care a înregistrat-o primește o notificare și știe că pisica e în siguranță.

Ozana Mazilu (Playtech): Datele strânse prin CatChat pot ajuta la organizarea campaniilor de sterilizare. Credeți că aplicația poate deveni un instrument folosit inclusiv de autorități sau ONG-uri?

Elena Lucaci: Profilul asociației noastre nu este cel de „salvatori de animale”. Abordăm toate problemele comunității noastre, iar aceasta este doar una dintre ele. Totuși, nimeni nu ar trebui să treacă indiferent pe lângă un animal rănit sau în nevoie. Nu poți avea încredere într-un vecin indiferent la suferința creaturilor care nu se pot proteja singure.

Pentru că nu ne putem ocupa full-time de acest domeniu, ne dorim ca aplicația să fie folosită și de instituții. Ea funcționează la nivel național, dar momentan este disponibilă doar pe iOS. Pentru o aplicație complet gratuită, întâmpinăm destul de multe dificultăți în a o lansa și pe Android, dar lucrăm la asta.

După lansarea pe Android, dorim să facem un update cu conturi dedicate pentru administrațiile locale și ONG-urile de profil. Astfel, își vor putea extrage datele de care au nevoie și vor putea aloca bugete exacte, țintite pe nevoile reale din teren.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce se întâmplă atunci când mai mulți oameni introduc în aplicație aceeași pisică? Cum evitați profilurile duplicate sau informațiile greșite?

Elena Lucaci: Afișăm pe ecran, ca sugestie, profile foarte similare și întrebăm utilizatorul dacă nu cumva este aceeași pisică.

Nu putem elimina complet duplicatele, pentru că pozele făcute de utilizatori diferă mult la nivel de calitate și încadrare, iar aceeași pisică poate arăta foarte diferit de la o imagine la alta, suficient cât să păcălească orice filtru. În plus, e un fenomen frecvent ca aceeași pisică să fie „Fetița” pentru o familie, „Pufoasa” pentru alta și „Simpatica” pentru a treia.

Aplicația poate ajuta la o identificare mai bună a pisicilor, dar nu poate elimina complet fenomenul.

Ozana Mazilu (Playtech): Una dintre cele mai neobișnuite funcții este chatul „pisicilor”, care are loc noaptea. Cum funcționează și cât de mult intervine inteligența artificială?

Elena Lucaci: Chatul pisicilor este o jucărie amuzantă pentru pasionații care s-au întrebat mereu ce își spun pisicile între ele când nu suntem noi prin preajmă. Dialogurile sunt imaginate în întregime de inteligența artificială, pornind de la profilurile din PisID și de la temele zilei, pe care le furnizăm noi, creatorii aplicației.

Sperăm ca acest joc să crească apropierea oamenilor de pisici, mai ales de cele fără stăpân.

Ozana Mazilu (Playtech): Dincolo de partea amuzantă, există și situații sensibile: pisici dispărute, bolnave sau abandonate. Cât de rapid poate mobiliza CatChat o comunitate într-o astfel de situație?

Elena Lucaci: Comunitățile funcționează diferit. Contează câți locuitori preocupați de bunăstarea animalelor trăiesc într-o zonă și cât de repede pot interveni.

Noi facem organizare comunitară de 10 ani, iar oamenii implicați se adună greu, cu efort. După atâta timp, știm în cartier pe cine ne putem baza. Nu a existat apel pe care să-l facem și să rămână fără răspuns.

CatChat este încă la început și în faza de colectare a feedback-ului. Deocamdată, poate doar să notifice locuitorii care au aplicația instalată despre dispariția unei pisici pe o rază de doi km.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum protejați datele utilizatorilor și, mai ales, locația pisicilor? Există riscul ca aceste informații să ajungă la persoane rău intenționate?

Elena Lucaci: Aplicația caută cel mai bun echilibru între confidențialitatea pisicilor și cea a oamenilor care le îngrijesc: creșterea protecției pentru una dintre părți înseamnă, proporțional, scăderea ei pentru cealaltă. Pentru a proteja și mai mult pisicile, ar trebui să fim mult mai intruzivi cu utilizatorii.

Tocmai de aceea, locația pisicilor este afișată doar aproximativ, nu exact. Aplicația arată în ce zonă se află o pisică, ca vecinii să o poată recunoaște și să știe că e îngrijită, dar nu indică punctul precis în care poate fi găsită. Astfel, reducem riscul ca informația să fie folosită de persoane rău intenționate.

În ceea ce privește utilizatorii, nu solicităm și nu procesăm date personale și nu suntem operator de date personale. Nu ne dorim să fim, pentru că, sincer, nu avem această capacitate.

Credem în binele din oameni și în dorința sinceră a unei comunități de a-și proteja, împreună, toți membrii, cuvântători sau necuvântători.

Ozana Mazilu (Playtech): CatChat a pornit din Domenii–Griviţa, dar este gândită pentru toată România. Care ar fi momentul în care ați spune că aplicația chiar a început să schimbe ceva?

Elena Lucaci: Când utilizatorii ne vor spune că și-au recuperat un membru felin al familiei pierdut, când vom vedea pisici fără stăpân adoptate, când numărul mare de pisici nesterilizate va scădea. Credem că toate acestea se întâmplă deja, la scară încă mică. Suntem încă departe de un succes real, măsurabil, în teren.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă ne uităm la CatChat peste un an, ce v-ați dori să poată face aplicația în plus?

Elena Lucaci: Ne dorim ca aplicația să devină, dintr-o jucărie temporar amuzantă, un loc fix și permanent de întâlnire pentru iubitorii de pisici, și un instrument care mobilizează oamenii ca voluntari în campaniile de sterilizare.